Date importante

1 Raportul administratorilor

1.1 Scopul Raportului administratorilor publicat de BCE

Raportul administratorilor^[1] face parte integrantă din Conturile anuale ale BCE și are scopul de a oferi cititorilor informații contextuale cu privire la situațiile financiare.^[2] Având în vedere faptul că activitățile și operațiunile desfășurate de BCE sunt menite să sprijine obiectivele sale de politică, poziția și rezultatele sale financiare ar trebui analizate în contextul măsurilor adoptate.

În acest sens, raportul administratorilor prezintă principalele misiuni și activități ale BCE, precum și impactul acestora asupra situațiilor sale financiare. De asemenea, acest raport analizează principalele evoluții înregistrate pe parcursul anului în bilanțul contabil și contul de profit și pierdere și include informații despre participațiile nete ale BCE. Nu în ultimul rând, raportul descrie contextul caracterizat de riscuri în care funcționează BCE, furnizând informații despre riscurile specifice la care aceasta este expusă, precum și despre politicile de gestionare a riscurilor utilizate pentru reducerea acestora.

1.2 Principalele misiuni și activități

BCE face parte din Eurosistem, care cuprinde, pe lângă BCE, băncile centrale naționale (BCN) din statele membre ale Uniunii Europene (UE) a căror monedă este euro.^[3] Obiectivul principal al Eurosistemului este menținerea stabilității prețurilor. BCE își îndeplinește misiunile astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene^[4] și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC)^[5] (Figura 1). BCE își desfășoară activitățile în vederea îndeplinirii mandatului său, și nu cu intenția de a genera profit.

Figura 1

Misiunile principale ale BCE

Operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului sunt evidențiate atât în situațiile financiare ale BCE, cât și în cele ale BCN din zona euro, reflectând principiul aplicării descentralizate a politicii monetare în Eurosistem. Tabelul 1 de mai jos oferă o prezentare generală a principalelor operațiuni și funcții ale BCE în îndeplinirea mandatului care i-a fost încredințat, precum și a impactului acestora asupra situațiilor financiare ale BCE.

1.3 Evoluții financiare

1.3.1 Bilanțul contabil

Bilanțul BCE a înregistrat o expansiune semnificativă în perioada 2019-2022, în principal pe seama unor achiziții definitive de titluri de valoare efectuate de BCE în contextul implementării politicii monetare a Eurosistemului (Graficul 1). Mai exact, principalii factori determinanți ai expansiunii substanțiale din 2020 și 2021 au fost achizițiile nete de titluri de valoare în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP)^[6] și lansarea programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP)^[7] în luna martie 2020. Achizițiile nete de titluri de valoare în cadrul PEPP și al APP au fost sistate de la sfârșitul lunii martie 2022 și, respectiv, începând cu data de 1 iulie 2022, ceea ce a condus la o creștere mai modestă a bilanțului BCE în anul 2022.

Graficul 1

Principalele componente ale bilanțului contabil al BCE

(miliarde EUR)

În anul 2023, bilanțul BCE s-a redus cu 24,4 miliarde EUR, până la 674,5 miliarde EUR, în principal ca urmare a scăderii graduale a deținerilor în cadrul APP, după ce principalul aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul acestui portofoliu a fost doar parțial reinvestit în perioada martie-iunie 2023, iar aceste reinvestiri au fost sistate complet începând cu luna iulie 2023.

Titlurile de valoare exprimate în euro deținute în scopuri de politică monetară reprezentau 63% din activele totale ale BCE la sfârșitul anului 2023. La acest post din bilanț, BCE deține titluri achiziționate în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al CBPP3, al ABSPP, al PSPP și al PEPP. Titlurile achiziționate în cadrul acestor programe sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii.

Pe baza deciziilor relevante ale Consiliului guvernatorilor, Eurosistemul a continuat să reinvestească, în totalitate, principalul aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul PEPP pe parcursul anului, precum și în cadrul APP până la sfârșitul lunii februarie 2023. De la începutul lunii martie până la sfârșitul lunii iunie 2023, Eurosistemul a reinvestit doar parțial principalul aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul APP și, începând cu iulie 2023, a sistat aceste reinvestiri. Ca urmare a acestor decizii, portofoliul de titluri de valoare deținute de BCE în scopuri de politică monetară s-a diminuat cu 31,9 miliarde EUR, până la 425,3 miliarde EUR (Graficul 2), deținerile aferente PSPP, ABSPP și CBPP3 în cadrul APP reducându-se cu 18,0 miliarde EUR, cu 9,5 miliarde EUR și, respectiv, cu 1,6 miliarde EUR, ca urmare a răscumpărărilor. Portofoliul PEPP a scăzut cu 2,6 miliarde EUR, în principal pe seama impactului net al amortizării primelor și discounturilor^[8] asupra titlurilor deținute în portofoliu.

În semestrul I 2024, Consiliul guvernatorilor intenționează^[9] să continue reinvestirea în totalitate a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP. Ulterior, acesta intenționează să reducă portofoliul PEPP la nivelul Eurosistemului cu 7,5 miliarde EUR, în medie, pe lună în semestrul II 2024 și să sisteze reinvestirile la sfârșitul anului 2024. Consiliul guvernatorilor va continua să utilizeze o abordare flexibilă în ceea ce privește reinvestirea răscumpărărilor de titluri ajunse la scadență în cadrul portofoliului aferent PEPP, în vederea contracarării riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Graficul 2

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

În ceea ce privește programele active de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, respectiv APP și PEPP, titlurile deținute de BCE la sfârșitul anului 2023 au avut o structură pe scadențe diversificată^[10] (Graficul 3).

Graficul 3

Structura pe scadențe a APP și PEPP

În anul 2023, valoarea echivalentă totală în euro a activelor externe de rezervă ale BCE, care constau în aur, drepturi speciale de tragere, dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești, s-a majorat cu 3,3 miliarde EUR, până la 87,7 miliarde EUR.

Echivalentul în euro al deținerilor BCE de aur și creanțe în aur a crescut cu 2,7 miliarde EUR, până la 30,4 miliarde EUR, în 2023 (Graficul 4), în principal pe seama unei majorări a prețului de piață al aurului exprimat în euro. Această creștere a condus, de asemenea, la majorarea cu o sumă echivalentă a conturilor de reevaluare pentru aur ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”). Totodată, în urma adoptării monedei unice de către Croația începând cu data de 1 ianuarie 2023, Hrvatska narodna banka a transferat la BCE aur în valoare de 96 de milioane EUR.

Graficul 4

Deținerile de aur și prețurile aurului

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: EUR/uncia de aur fin)

Deținerile valutare^[11] de dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești exprimate în euro ale BCE au crescut cu 0,2 miliarde EUR, până la 55,2 miliarde EUR (Graficul 5), mai ales pe seama veniturilor generate în cursul anului, cu precădere de portofoliul în dolari SUA. De asemenea, în urma adoptării monedei unice de către Croația începând cu data de 1 ianuarie 2023, Hrvatska narodna banka a transferat către BCE active externe de rezervă exprimate în dolari SUA în valoare de 544 de milioane EUR. Creșterea valorii totale a deținerilor valutare a fost parțial compensată, în principal, de deprecierea dolarului SUA și a yenului japonez față de euro.

Graficul 5

Deținerile valutare

(miliarde EUR)

Dolarul SUA constituie principala componentă a deținerilor valutare ale BCE, reprezentând 81% din deținerile totale la sfârșitul anului 2023.

BCE administrează plasamentele aferente deținerilor sale valutare prin intermediul unei abordări în trei etape. În primul rând, responsabilii cu gestionarea riscurilor din cadrul BCE constituie un portofoliu de referință strategic, care este aprobat de Consiliul guvernatorilor. În al doilea rând, administratorii portofoliilor din cadrul BCE elaborează portofoliul de referință tactic, care este aprobat de Comitetul executiv. În al treilea rând, BCN efectuează zilnic operațiuni de plasament în mod descentralizat.

Deținerile valutare ale BCE sunt investite cu precădere în titluri de valoare și depozite pe piața monetară sau sunt deținute în conturi curente (Graficul 6). Titlurile din acest portofoliu sunt evaluate la prețurile pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Graficul 6

Structura plasamentelor în valută

(miliarde EUR)

Scopul deținerilor valutare ale BCE este finanțarea intervențiilor potențiale pe piața valutară. Din acest motiv, deținerile valutare ale BCE sunt administrate în conformitate cu trei obiective (în ordinea priorității): lichiditatea, siguranța și randamentul. Prin urmare, acest portofoliu cuprinde, cu precădere, titluri de valoare cu scadențe scurte (Graficul 7).

Graficul 7

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare exprimate în monedă străină

Valoarea portofoliului de fonduri proprii s-a majorat cu 1,0 miliarde EUR, până la 22,1 miliarde EUR (Graficul 8), în principal ca urmare a: (i) reinvestirii veniturilor din dobânzi generate de acest portofoliu și (ii) creșterii valorii de piață a titlurilor de valoare în euro deținute în acest portofoliu ca urmare a scăderii randamentelor obligațiunilor din zona euro la sfârșitul anului (Graficul 17).

Portofoliul constă, în principal, în titluri de valoare exprimate în euro, care sunt evaluate la prețurile pieței la sfârșitul exercițiului financiar. În 2023, titlurile de natura datoriei emise de administrațiile publice au reprezentat 77% din portofoliul total.

Ponderea plasamentelor ecologice în portofoliul de fonduri proprii a continuat să crească, de la 13% la sfârșitul anului 2022 la 20% la sfârșitul anului 2023. BCE intenționează să majoreze în continuare această pondere în anii următori.^[12] Din 2021, achizițiile de obligațiuni ecologice pe piețele secundare sunt completate de investiții în fondul de investiții în obligațiuni verzi exprimate în euro pentru băncile centrale, înființat de Banca Reglementelor Internaționale în luna ianuarie 2021.

Graficul 8

Portofoliul de fonduri proprii al BCE

(miliarde EUR)

Portofoliul de fonduri proprii al BCE constă cu precădere în plasamente ale capitalului vărsat și ale sumelor deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare. Scopul portofoliului este de a furniza venituri care să contribuie la finanțarea cheltuielilor de exploatare ale BCE care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.^[13] Portofoliul este investit în active în euro, sub rezerva respectării limitelor impuse de cadrul său de control al riscurilor. Aceasta conduce la o structură pe scadențe mai diversificată (Graficul 9) comparativ cu cea a portofoliului de rezerve valutare.

Graficul 9

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare aferente fondurilor proprii ale BCE

La sfârșitul anului 2023, valoarea totală a bancnotelor euro în circulație a fost de 1 567,7 miliarde EUR, practic nemodificată față de sfârșitul anului 2022. BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care s-a cifrat la 125,4 miliarde EUR la finele anului. Întrucât BCE nu emite bancnote, aceasta deține creanțe intra-Eurosistem față de BCN din zona euro cu o valoare echivalentă celei a bancnotelor aflate în circulație care îi sunt alocate.

Angajamentele intra-Eurosistem ale BCE, care includ, în principal, soldul net TARGET al BCN din zona euro față de BCE și angajamentele BCE cu privire la activele externe de rezervă transferate către BCE de BCN din zona euro în momentul aderării la Eurosistem, s-au majorat cu 89,6 miliarde EUR, până la 445,0 miliarde EUR, în anul 2023.

Evoluția angajamentelor intra-Eurosistem a fost determinată preponderent de cea a datoriei nete aferente TARGET. Principalii factori care au contribuit la variațiile datoriei nete aferente TARGET în perioada 2019-2023 au fost achizițiile și răscumpărările de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, care sunt decontate prin intermediul conturilor TARGET, precum și variațiile angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro (Graficul 10). În 2023, intrările de numerar din răscumpărările de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară au fost inferioare ieșirilor de numerar generate de scăderea angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro, ceea ce a condus la o creștere generală a datoriei nete aferente TARGET.

Graficul 10

Soldul net TARGET intra-Eurosistem, angajamentele în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

În anul 2023, alte pasive ale BCE s-au diminuat cu 107,7 miliarde EUR, până la 58,0 miliarde EUR, pe seama reducerii angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro. Mai exact, s-au înregistrat scăderi ale: (i) depozitelor acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal^[14], (ii) soldurilor sistemelor auxiliare din afara zonei euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB și (iii) garanțiilor în numerar primite pentru împrumuturile de titluri de valoare în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public.

1.3.2 Participații nete

Participațiile nete ale BCE constau în capitalul propriu, orice sume deținute în provizionul pentru riscuri financiare și în fondul general de rezervă, conturile de reevaluare^[15], orice pierderi acumulate din anii anteriori și orice profit/pierdere aferent(ă) exercițiului financiar respectiv.^[16]

La sfârșitul anului 2023, participațiile nete ale BCE au totalizat 44,5 miliarde EUR (Graficul 11), cu 7,0 miliarde EUR mai puțin decât la sfârșitul anului 2022, pe seama pierderilor înregistrate în 2023. Provizionul pentru riscuri financiare a fost utilizat integral pentru a acoperi o parte din aceste pierderi, reducând pierderea aferentă exercițiului financiar la 1,3 miliarde EUR. Scăderea înregistrată de participațiile nete ale BCE ca urmare a pierderilor din 2023 a fost parțial anulată de: (i) majorarea consemnată de conturile de reevaluare, în principal ca urmare a creșterii prețului de piață al aurului exprimat în euro în anul 2023 și (ii) contribuțiile Hrvatska narodna banka la capitalul vărsat, conturile de reevaluare și provizionul pentru riscuri financiare ca urmare a adoptării monedei unice de către Croația începând cu 1 ianuarie 2023.

Graficul 11

Participațiile nete ale BCE

(miliarde EUR)

Variațiile consemnate de participațiile nete ale BCE pe parcursul exercițiului financiar sunt prezentate în Tabelul 2.

Câștigurile nerealizate aferente aurului și monedelor străine și cele aferente titlurilor de valoare care fac obiectul unei reevaluări la prețul pieței nu sunt evidențiate ca venituri în contul de profit și pierdere, ci sunt înregistrate direct în conturile de reevaluare prezentate pe partea de pasiv a bilanțului BCE. Soldurile acestor conturi pot fi utilizate pentru a contracara efectele oricărei evoluții ulterioare nefavorabile a prețurilor și/sau a cursurilor de schimb respective și, prin urmare, consolidează reziliența BCE față de riscuri. În anul 2023, conturile de reevaluare pentru aur, monede străine și titluri de valoare s-au majorat cu 0,7 miliarde EUR, până la 36,9 miliarde EUR, în principal pe seama creșterii soldurilor de reevaluare pentru aur ca urmare a prețului de piață mai ridicat al aurului exprimat în euro. Soldurile de reevaluare pentru monedele străine s-au redus, mai ales pe seama deprecierii dolarului SUA și a yenului japonez în raport cu euro (Graficul 12).

Graficul 12

Principalele cursuri de schimb și prețul aurului în perioada 2019-2023

(variații procentuale față de 2019; date la sfârșitul anului)

Având în vedere expunerea sa la riscuri financiare (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”), BCE poate constitui un provizion pentru riscuri financiare care să fie utilizat, în măsura considerată necesară de Consiliul guvernatorilor, pentru a compensa pierderile generate de această expunere. Volumul acestui provizion face obiectul unei revizuiri anuale, luând în considerare o serie de factori, printre care nivelul deținerilor de active purtătoare de risc, proiecțiile rezultatului financiar aferent exercițiului următor și o evaluare a riscurilor. Provizionul pentru riscuri financiare și orice altă sumă deținută în fondul general de rezervă al BCE nu pot depăși valoarea capitalului vărsat de BCN din zona euro. La sfârșitul anului 2022, acest provizion s-a ridicat la 6 566 de milioane EUR. În urma adoptării monedei unice de către Croația, Hrvatska narodna banka a contribuit, începând cu 1 ianuarie 2023, cu suma de 53 de milioane EUR la provizionul pentru riscuri financiare, valoarea acestuia ajungând astfel la 6 620 de milioane EUR. La finele anului 2023, în urma evaluării anuale, Consiliul guvernatorilor a decis să elibereze integral acest provizion pentru a compensa parțial pierderile înregistrate în 2023. În contextul evaluării anuale, Consiliul guvernatorilor poate decide reconstituirea provizionului pentru riscuri financiare, după ce BCE revine pe profit.

Pierderea BCE aferentă exercițiului financiar, după eliberarea provizionului pentru riscuri financiare, s-a cifrat la 1,3 miliarde EUR (Secțiunea 1.3.3 „Contul de profit și pierdere”). Consiliul guvernatorilor a decis să reporteze această pierdere în bilanțul BCE, urmând ca aceasta să fie compensată de profiturile viitoare.

1.3.3 Contul de profit și pierdere

Rezultatul BCE s-a redus progresiv începând din 2019 (Graficul 13). În anii 2020 și 2021, această diminuare s-a datorat cu precădere veniturilor mai scăzute generate de activele externe de rezervă și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară. În 2022 și 2023, reducerea rezultatului BCE a fost, în principal, consecința materializării riscului de rată a dobânzii, în condițiile în care majorarea ratelor dobânzilor în zona euro a condus la o creștere imediată a cheltuielilor privind dobânzile plătite de BCE pentru datoria netă aferentă TARGET, în timp ce veniturile generate de activele BCE nu s-au majorat în aceeași măsură sau în același ritm (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”).

Pierderea BCE aferentă anului 2023, care a urmat unei perioade îndelungate în care s-au înregistrat profituri substanțiale, arată rolul și măsurile necesare adoptate de Eurosistem în îndeplinirea mandatului său principal de menținere a stabilității prețurilor și nu are niciun impact asupra capacității acestuia de a pune în aplicare o politică monetară eficace. În anii anteriori, bilanțul BCE a înregistrat o expansiune semnificativă, cu precădere pe seama achizițiilor de titluri de valoare în cadrul programelor de achiziționare de active. În ceea ce privește activele, majoritatea titlurilor de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară au fost achiziționate într-o perioadă cu rate scăzute ale dobânzilor și au scadențe îndelungate și cupoane fixe. Acestea vor continua să genereze venituri din dobânzi relativ scăzute, care nu vor fi afectate imediat de variațiile ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. În același timp, decontarea de fonduri aferente acestor achiziții prin intermediul TARGET a condus la creșterea datoriei nete aferente TARGET a BCE, care este remunerată la rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare (rata dobânzii la OPR). Pentru a combate inflația în zona euro, această rată a început să fie majorată în 2022, determinând o creștere imediată a cheltuielilor privind dobânzile ale BCE.

BCE va înregistra probabil noi pierderi în anii următori ca urmare a materializării riscului de rată a dobânzii, după care va consemna din nou profituri susținute. Înregistrarea de pierderi și amploarea acestora sunt incerte și vor depinde, în mare măsură, de evoluția viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, precum și de dimensiunea și structura bilanțului BCE. Cu toate acestea, capitalul BCE și conturile sale de reevaluare substanțiale, care au însumat 45,8 miliarde EUR la sfârșitul anului 2023 (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”), evidențiază soliditatea sa financiară și, în orice caz, BCE poate să funcționeze cu eficacitate și să își îndeplinească mandatul principal de menținere a stabilității prețurilor, indiferent de eventualele pierderi.

Graficul 13

Principalele componente ale contului de profit și pierdere al BCE

(milioane EUR)

În anul 2023, BCE a utilizat integral provizionul pentru riscuri financiare, în cuantum de 6 620 de milioane EUR, pentru a compensa parțial pierderile înregistrate în cursul exercițiului financiar. După eliberarea acestui provizion, pierderea BCE s-a cifrat la 1 266 de milioane EUR (față de zero în 2022). Principalul determinant al acestei pierderi a fost nivelul semnificativ al cheltuielilor nete privind dobânzile (Graficul 14).

Graficul 14

Factorii determinanți ai rezultatului financiar al BCE aferent anilor 2022 și 2023

(milioane EUR)

Cheltuielile nete privind dobânzile ale BCE s-au ridicat la 7 193 de milioane EUR în 2023, comparativ cu veniturile nete din dobânzi în valoare de 900 de milioane EUR înregistrate în 2022 (Graficul 15), în principal pe seama cheltuielilor privind dobânzile generate de datoria netă a BCE aferentă TARGET. Alte cheltuieli nete privind dobânzile și cheltuielile privind dobânzile legate de remunerarea creanțelor BCN din zona euro cu privire la rezervele valutare transferate la BCE au contribuit, de asemenea, la această scădere. Aceste cheltuieli au fost parțial anulate de veniturile mai mari din dobânzi generate de: (i) creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului; (ii) titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară și (iii) activele externe de rezervă.

Graficul 15

Veniturile nete din dobânzi/(cheltuielile nete privind dobânzile)

(milioane EUR)

Veniturile nete din dobânzi generate de titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară au crescut cu 1 933 de milioane EUR, până la 3 467 de milioane EUR în 2023 (Graficul 16), ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi aferente titlurilor deținute în cadrul APP (CBPP3, ABSPP și PSPP) și al PEPP. Veniturile nete din dobânzi aferente deținerilor în cadrul APP s-au majorat cu 1 247 de milioane EUR, până la 2 818 milioane EUR în 2023, în timp ce portofoliul PEPP a generat venituri nete din dobânzi în valoare de 600 de milioane EUR în 2023, comparativ cu cheltuielile nete privind dobânzile în cuantum de 103 milioane EUR înregistrate în anul precedent. Aceste evoluții au fost determinate cu precădere de creșterea semnificativă a ratelor dobânzilor și a randamentelor obligațiunilor din zona euro, care a început în anul 2022 (Graficul 17) și care (i) a permis reinvestiri în cadrul APP și al PEPP la randamente mai ridicate comparativ cu randamentele istorice ale portofoliilor respective și (ii) a avut un impact pozitiv asupra cuponului aferent titlurilor de valoare cu o rată a dobânzii variabilă (mai ales a celor deținute în cadrul ABSPP). La această majorare a contribuit și diminuarea amortizării primelor, îndeosebi a celor aferente titlurilor emise de sectorul public achiziționate anterior. Veniturile nete din dobânzi aferente SMP s-au redus cu 16 milioane EUR, până la 49 de milioane EUR, pe seama diminuării volumului acestui portofoliu ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor de valoare.

Graficul 16

Veniturile nete din dobânzi/(cheltuielile nete privind dobânzile) aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(milioane EUR)

Graficul 17

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 7 ani în zona euro

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Veniturile nete din dobânzi la activele externe de rezervă au crescut cu 1 583 de milioane EUR, până la 2 382 de milioane EUR, preponderent ca urmare a majorării veniturilor din dobânzi generate de titlurile de valoare exprimate în dolari SUA. În 2023, rata medie a dobânzii corespunzătoare portofoliului în dolari SUA al BCE a înregistrat o creștere comparativ cu anul precedent, pe seama (i) vânzărilor și răscumpărărilor de obligațiuni cu randamente mai scăzute achiziționate anterior și a (ii) achizițiilor de titluri de valoare cu randamente mai ridicate ca urmare a majorării randamentelor obligațiunilor în dolari SUA de la sfârșitul anului 2021 (Graficul 18).

Graficul 18

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 2 ani în Statele Unite, Japonia și China

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Veniturile din dobânzi aferente alocării bancnotelor euro către BCE și cheltuielile privind dobânzile legate de remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate au crescut, în 2023, cu 4 081 de milioane EUR, până la 4 817 milioane EUR și, respectiv, cu 1 133 de milioane EUR, până la 1 335 de milioane EUR. Variațiile s-au datorat majorărilor ratei dobânzii la OPR, care reprezintă rata utilizată pentru calcularea dobânzilor aferente acestor solduri. Rata dobânzii la OPR a ajuns la 4,5% la sfârșitul anului 2023, în timp ce rata medie anuală a crescut de la 0,6% în 2022 la 3,8% în 2023.

Cheltuielile nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET datorate BCN/de BCN s-au majorat cu 12 161 de milioane EUR, până la 14 236 de milioane EUR, în 2023. În exercițiul financiar respectiv, creșterea s-a datorat cu precădere nivelului mai ridicat al ratei medii a dobânzii la OPR, care este utilizată pentru remunerarea soldurilor TARGET intra-Eurosistem ale BCE.

Alte cheltuieli nete privind dobânzile s-au situat, în 2023, la 2 288 de milioane EUR, comparativ cu alte venituri nete din dobânzi în valoare de 108 milioane EUR în anul precedent. Această variație s-a datorat, în principal, remunerării depozitelor acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal și a soldurilor aferente sistemelor auxiliare din zona euro. În semestrul II 2022, odată ce ratele de remunerare aplicabile au devenit pozitive, BCE a început să plătească dobândă la aceste posturi. În 2023, ratele de remunerare și soldul mediu al acestor posturi au crescut în continuare, ceea ce a condus la o majorare a cheltuielilor privind dobânzile. Acestea din urmă au fost anulate parțial de veniturile mai mari din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii ca urmare a creșterii randamentelor în zona euro (Graficul 17).

Pierderile nete realizate din operațiuni financiare s-au redus cu 4 milioane EUR, până la 106 milioane EUR în 2023 (Graficul 19). Aceste pierderi s-au datorat cu precădere: (i) primelor de recuperat aferente titlurilor de valoare deținute în cadrul ABSPP care au fost rambursate înainte de scadență și (ii) pierderilor nete realizate din preț generate de vânzările de titluri de valoare exprimate în dolari SUA în semestrul II 2023 (Graficul 20), a căror valoare de piață a fost afectată de creșterea randamentelor obligațiunilor în dolari SUA în această perioadă (Graficul 18).

Graficul 19

Câștiguri/pierderi realizate din operațiuni financiare

(milioane EUR)

Graficul 20

Câștiguri/pierderi realizate trimestriale din operațiuni financiare în 2022 și 2023

(milioane EUR)

Pierderile nerealizate din reevaluare sunt evidențiate la cheltuieli în contul de profit și pierdere al BCE sub forma unor reduceri ale valorii la încheierea exercițiului financiar. În anul 2023, aceste reduceri ale valorii au însumat 38 de milioane EUR, fiind determinate în principal de pierderile nerealizate din preț la o serie de titluri de valoare deținute în portofoliul în dolari SUA și în cel de fonduri proprii. În anul 2022, aceste pierderi au fost substanțial mai mari, ridicându-se la 1 840 de milioane EUR (Graficul 21), întrucât randamentele corespunzătoare au crescut semnificativ, conducând la o reducere considerabilă a valorii de piață a majorității titlurilor de valoare deținute în portofoliul de fonduri proprii și în cel în dolari SUA la sfârșitul exercițiului financiar respectiv.

Graficul 21

Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

(milioane EUR)

Cheltuielile de exploatare totale ale BCE, inclusiv cele cu amortizarea și serviciile de producere a bancnotelor, s-au majorat cu 48 de milioane EUR, până la 1 272 de milioane EUR (Graficul 22). Creșterea înregistrată față de anul 2022 s-a datorat cu precădere cheltuielilor de personal mai ridicate, generate de majorarea numărului mediu de membri ai personalului în 2023, preponderent în domeniul supravegherii bancare, precum și de ajustările salariale. Această creștere a fost parțial anulată de diminuarea costurilor asociate beneficiilor postangajare, în principal ca urmare a reducerii costului serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar în urma evaluării actuariale anuale. Cheltuielile administrative au consemnat o majorare, mai ales pe seama cheltuielilor mai ridicate pentru asistență constând în consultanță externă și a reluării complete a activității după pandemie, în special în domeniul supravegherii bancare, reflectând totodată impactul inflației.

Cheltuielile aferente supravegherii bancare sunt acoperite integral prin intermediul taxelor percepute entităților supravegheate. Pe baza cheltuielilor efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere aferente anului 2023 s-au ridicat la 654 de milioane EUR.^[17]

Graficul 22

Cheltuielile de exploatare și veniturile din taxe de supraveghere

(milioane EUR)

1.4 Gestionarea riscurilor

Gestionarea riscurilor reprezintă o componentă esențială a activităților BCE și se realizează printr-un proces continuu de (i) identificare și evaluare a riscurilor, (ii) examinare a strategiei și a politicilor în materie de risc, (iii) aplicare a unor măsuri de diminuare a riscurilor și (iv) monitorizare și raportare a riscurilor, toate aceste aspecte fiind sprijinite de metodologii, procese și sisteme eficace.

Figura 2

Ciclul de gestionare a riscurilor

Secțiunile următoare prezintă riscurile, precum și sursele acestora și cadrele aplicabile de control al riscurilor.

1.4.1 Riscurile financiare

Comitetul executiv propune politici și proceduri care să asigure un nivel corespunzător de protecție împotriva riscurilor financiare la care este expusă BCE. Comitetul de gestionare a riscurilor, care include experți de la băncile centrale din Eurosistem, contribuie la monitorizarea, măsurarea și raportarea riscurilor financiare legate de bilanțul Eurosistemului, definind și revizuind metodologiile și cadrele asociate acestora. Astfel, acesta oferă asistență organelor de decizie în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecție a Eurosistemului.

Riscurile financiare rezultă din operațiunile BCE și din expunerile asociate. Cadrele de control al riscurilor și limitele utilizate de BCE pentru a-și gestiona profilul de risc diferă în funcție de tipul de operațiune, reflectând obiectivele de politică și de investiții ale diferitelor portofolii și caracteristicile de risc ale activelor-suport.

Pentru a monitoriza și a evalua riscurile, BCE utilizează o serie de tehnici de estimare a riscurilor elaborate de experții săi. Aceste tehnici se bazează pe un cadru comun de simulare a riscurilor de piață și de credit. Principalele concepte, tehnici și ipoteze de modelare care stau la baza măsurilor riscurilor se întemeiază pe standardele în domeniu și pe datele de piață disponibile. Riscurile sunt, de regulă, cuantificate ca pierderea așteptată (expected shortfall – ES)^[18], estimată la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an. Pentru calcularea riscurilor sunt utilizate două abordări: (i) abordarea contabilă, potrivit căreia conturile de reevaluare ale BCE sunt considerate un amortizor la calcularea estimărilor privind riscul, în concordanță cu normele contabile aplicabile și (ii) abordarea financiară, potrivit căreia conturile de reevaluare nu sunt considerate un amortizor la calcularea riscurilor. BCE calculează și alte măsuri ale riscurilor la diferite niveluri de încredere, realizează analize ale senzitivității și ale scenariilor de testare la stres și evaluează proiecțiile pe termen mai lung ale expunerilor și veniturilor pentru a asigura în continuare o imagine cuprinzătoare a riscurilor.^[19]

Riscurile totale ale BCE s-au redus pe parcursul anului. La sfârșitul anului 2023, riscurile financiare totale aferente bilanțului BCE, măsurate cu ajutorul ES la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an în cadrul abordării contabile, s-au cifrat la 16,7 miliarde EUR, nivel cu 1,6 miliarde EUR inferior riscurilor estimate la sfârșitul anului 2022 (Graficul 23). Scăderea riscurilor reflectă reducerea deținerilor BCE în cadrul APP, inițial prin reinvestirea doar parțială a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență în perioada martie-iunie 2023, urmată de sistarea completă a reinvestirilor începând cu luna iulie 2023.

Graficul 23

Riscurile financiare totale (ES 99%, potrivit abordării contabile)

(miliarde EUR)

Riscul de credit derivă din portofoliile rezultate din operațiuni de politică monetară, portofoliul de fonduri proprii exprimate în euro și deținerile de rezerve valutare ale BCE. Deși titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii și, prin urmare, în absența vânzărilor, nu fac obiectul unor variații ale prețurilor asociate migrării creditelor, acestea sunt încă expuse riscului de nerambursare a unui credit. Fondurile proprii exprimate în euro și rezervele valutare sunt evaluate la prețurile pieței, fiind așadar supuse riscului de migrare a creditelor și riscului de nerambursare a unui credit. Riscul de credit s-a menținut, în linii mari, stabil în comparație cu anul 2022.

Riscul de credit este atenuat, în principal, prin aplicarea de criterii de eligibilitate, proceduri de verificare prealabilă și limite care diferă de la un portofoliu la altul.

Riscul valutar și cel asociat materiilor prime sunt generate de deținerile de aur și de monedă străină ale BCE. Riscul valutar s-a menținut, în linii mari, stabil comparativ cu anul 2022.

Având în vedere rolul deținut de aceste active în politica monetară, BCE nu acoperă riscul valutar și pe cel asociat materiilor prime. În schimb, aceste riscuri sunt diminuate de existența conturilor de reevaluare și de diversificarea deținerilor de diferite monede străine și aur.

Rezervele valutare și fondurile proprii exprimate în euro ale BCE sunt investite, în principal, în titluri cu venit fix și sunt expuse riscului de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței, dat fiind că fac obiectul unei astfel de evaluări. Rezervele valutare ale BCE sunt investite cu precădere în active cu scadențe relativ scurte (Graficul 7 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”), în timp ce activele din portofoliul de fonduri proprii au, în general, scadențe mai lungi (Graficul 9 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”). Riscul de rată a dobânzii asociat acestor portofolii, măsurat utilizând abordarea contabilă, s-a redus față de anul 2022, reflectând evoluția condițiilor de pe piață.

Riscul de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței al BCE este diminuat prin intermediul unor politici de alocare a activelor și al conturilor de reevaluare.

BCE este, de asemenea, supusă riscului de rată a dobânzii rezultat din necorelări între rata dobânzii obținută pentru active și rata dobânzii plătită pentru pasive, cu impact asupra veniturilor sale nete din dobânzi. Acest risc nu este asociat în mod direct niciunui portofoliu, ci, mai degrabă, structurii bilanțului BCE în ansamblu și îndeosebi existenței unor neconcordanțe la nivel de scadență și randament între active și pasive. Pe lângă includerea sa în măsurarea periodică a riscurilor financiare totale pe un orizont de un an, acest risc este monitorizat cu ajutorul unor proiecții ale profitabilității BCE pe termen mediu și lung.

Acest tip de risc este gestionat prin politici de alocare a activelor și este diminuat în continuare de existența unor pasive neremunerate în bilanțul BCE.

Totuși, acest risc s-a materializat în 2023, ceea ce a condus la anticiparea de pierderi financiare în următorii ani, după care se așteaptă ca BCE să înregistreze din nou profituri susținute. Pierderile estimate sunt generate cu precădere de reducerea veniturilor nete din dobânzi ale BCE. O mare parte a activelor pe termen mediu și lung cu cupoane cu rată fixă a fost achiziționată în perioada în care ratele dobânzilor erau foarte scăzute sau chiar zero, acestea fiind finanțate, cu precădere, prin pasive pe termen scurt, care sunt remunerate la rata dobânzii la OPR. În condițiile în care ratele dobânzilor au început să se majoreze la jumătatea anului 2022, costul pasivelor a depășit dobânda obținută pentru active. În consecință, veniturile nete din dobânzi aferente exercițiului financiar anterior au devenit cheltuieli nete privind dobânzile.

Riscurile asociate schimbărilor climatice sunt integrate treptat în cadrul BCE de gestionare a riscurilor. În anul 2022, Eurosistemul a efectuat prima testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice a bilanțului Eurosistemului^[20], care a permis obținerea unei estimări preliminare a impactului acestui risc asupra bilanțului BCE. În anii următori, se vor efectua periodic testări la stres din perspectiva schimbărilor climatice, următorul exercițiu fiind prevăzut pentru 2024.

1.4.2 Riscul operațional

Comitetul executiv este responsabil de cadrul și politica de gestionare a riscului operațional (Operational Risk Management – ORM)^[21] ale BCE, precum și de aprobarea acestora. Comitetul pentru riscuri operaționale (Operational Risk Committee – ORC) sprijină Comitetul executiv în îndeplinirea rolului său de monitorizare a gestionării riscurilor operaționale. Gestionarea riscului operațional este parte integrantă a structurii de guvernanță^[22] și a proceselor de administrare ale BCE.

Obiectivul principal al cadrului ORM al BCE este acela de a contribui la asigurarea faptului că BCE își îndeplinește misiunea și obiectivele, protejând totodată reputația și activele sale împotriva pierderilor, utilizării necorespunzătoare și deteriorării. În limitele cadrului ORM, fiecare compartiment este responsabil de identificarea, evaluarea, contracararea, raportarea și monitorizarea riscurilor, incidentelor și controalelor operaționale. În acest context, politica de toleranță la risc a BCE furnizează orientări cu privire la strategiile de contracarare a riscurilor și la procedurile de acceptare a riscurilor. Aceasta este legată la o matrice a riscurilor de tip cinci pe cinci bazată pe scale de gradare a probabilității și a impactului care utilizează criterii cantitative și calitative.

Contextul în care funcționează BCE este expus la amenințări tot mai complexe și interconectate și există o mare varietate de riscuri operaționale asociate activităților zilnice ale BCE. Principalele domenii care suscită preocupări pentru BCE includ un spectru larg de riscuri nefinanciare generate de persoane, sisteme, procese și evenimente externe. În consecință, BCE a introdus procese care să faciliteze gestionarea continuă și eficace a riscurilor sale operaționale și să integreze informațiile privind riscurile în procesul decizional. De asemenea, BCE continuă să se axeze pe creșterea rezilienței sale, adoptând o perspectivă generală asupra riscurilor și oportunităților de la început la sfârșit, inclusiv asupra aspectelor legate de sustenabilitate. Au fost înființate structuri de intervenție și au fost întocmite planuri pentru situații neprevăzute, care să asigure continuitatea funcțiilor esențiale în eventualitatea oricărei perturbări sau crize.

1.4.3 Riscul de conduită

BCE dispune de un Birou de conformitate și guvernanță ca funcție principală de gestionare a riscurilor pentru consolidarea cadrului de guvernanță al BCE în vederea contracarării riscului de conduită.^[23] Scopul acestuia este de a sprijini Comitetul executiv în protejarea integrității și a reputației BCE, de a promova standardele etice de conduită și de a consolida gradul de asumare a responsabilității și de transparență ale BCE. Un Comitet de etică independent oferă înalților funcționari ai BCE consiliere și orientări în materie de integritate și conduită și sprijină Consiliul guvernatorilor în gestionarea adecvată și coerentă a riscurilor la nivel executiv. La nivelul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS), în cadrul Comitetului de etică și conformitate se fac eforturi în vederea implementării coerente a cadrelor de conduită pentru BCN și autoritățile naționale competente (ANC).

În anul 2023, Comitetul de etică și conformitate a înființat un grup operativ privind riscul de conduită pentru a compara normele de conduită în vigoare, precum și procesele de monitorizare și raportare din cadrul BCE, BCN și ANC. Obiectivul grupului operativ este de a defini standarde comune minime și de a oferi un cadru simplu privind riscul de conduită, care poate fi extins și consolidat de-a lungul anilor.

2 Situațiile financiare ale BCE

2.1 Bilanțul contabil la 31 decembrie 2023

2.2 Contul de profit și pierdere pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2023

Frankfurt pe Main, 13 februarie 2024
Banca Centrală Europeană

Christine Lagarde
Președintă

2.3 Politici contabile

Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare ale BCE au fost întocmite în conformitate cu următoarele politici contabile,^[24] care, în opinia Consiliului guvernatorilor BCE, asigură o prezentare fidelă a situațiilor financiare, reflectând totodată natura activităților specifice băncilor centrale.

Principii contabile

S-au aplicat următoarele principii contabile: realitatea economică și transparența, prudența, recunoașterea evenimentelor ulterioare datei bilanțului, pragul de semnificație, principiul continuității activității, principiul contabilității de angajamente, permanența metodelor și comparabilitatea.

Recunoașterea elementelor de activ și pasiv

Activele și pasivele sunt recunoscute în bilanț numai dacă este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat activului sau pasivului în cauză să fie încasat sau plătit de BCE, în esență, dacă toate riscurile și avantajele aferente activului sau pasivului respectiv au fost transferate către BCE, iar costul sau valoarea activului ori valoarea datoriei poate fi măsurat(ă) în mod corect.

Baza contabilă

Conturile au fost întocmite pe baza costurilor istorice, modificate astfel încât să includă evaluarea la prețul pieței a titlurilor tranzacționabile (altele decât titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară), a aurului și a tuturor celorlalte elemente din bilanț și din afara bilanțului exprimate în monedă străină.

Operațiunile cu active și pasive financiare sunt reflectate în conturi în funcție de data decontării acestora.

Cu excepția tranzacțiilor spot cu titluri de valoare, operațiunile cu instrumente financiare exprimate în monedă străină sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului la data tranzacționării. La data decontării, posturile din afara bilanțului sunt reluate, iar operațiunile sunt înregistrate în bilanț. Cumpărările și vânzările de monedă străină modifică poziția valutară netă la data tranzacționării, iar rezultatele din vânzări sunt, de asemenea, calculate la data respectivă. Dobânzile, primele și discounturile acumulate aferente instrumentelor financiare exprimate în monedă străină sunt calculate și evidențiate în contabilitate zilnic, poziția valutară fiind afectată zilnic și de aceste acumulări.

Active și pasive în aur și monedă străină

Activele și pasivele exprimate în monedă străină sunt convertite în euro la cursul de schimb valabil la data bilanțului contabil. Veniturile și cheltuielile sunt convertite la cursul de schimb valabil la data înregistrării în bilanț. Elementele de activ și pasiv în monedă străină, inclusiv instrumentele din bilanț și din afara bilanțului, sunt reevaluate în funcție de moneda în care sunt exprimate.

Reevaluarea la prețul pieței a activelor și pasivelor exprimate în monedă străină este realizată independent de reevaluarea cursului de schimb.

Aurul este evaluat la prețul pieței valabil la data bilanțului. Nu se face distincție între diferențele din reevaluare aferente prețului aurului și cele aferente cursului de schimb corespunzător, acesta fiind evaluat exclusiv pe baza prețului în euro al unciei de aur fin, calculat – pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2023 – pe baza cursului de schimb EUR/USD valabil la 29 decembrie 2023.

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt definite ca un coș de valute, iar valoarea acestora este calculată ca sumă ponderată a cursurilor de schimb ale celor cinci monede străine principale (dolarul SUA, euro, renminbi chinezesc, yenul japonez și lira sterlină). Deținerile BCE de DST au fost convertite în euro pe baza cursului de schimb EUR/DST valabil la data de 29 decembrie 2023.

Titluri de valoare

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară
Titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară sunt evidențiate la cost amortizat supus deprecierii.

Alte titluri de valoare
Titlurile tranzacționabile (altele decât titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară) și activele asimilate sunt evaluate, individual, fie la prețurile medii ale pieței, fie pe baza curbei relevante a randamentelor de la data bilanțului contabil. Opțiunile incluse în titluri de valoare nu sunt separate în scopul evaluării. Pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2023 au fost utilizate prețurile medii ale pieței valabile la 29 decembrie 2023.

Reevaluarea fondurilor de investiții tranzacționabile se efectuează pe bază netă la nivel individual, utilizându-se valoarea activului lor net. Nu se aplică nicio compensare între câștigurile și pierderile nerealizate din diferite fonduri de investiții.

Acțiunile nelichide și orice alte instrumente de capital deținute ca investiții permanente sunt evaluate la cost supus deprecierii.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute conform principiului contabilității de angajamente.^[25] Câștigurile și pierderile realizate din vânzarea de monedă străină, dețineri de aur și titluri de valoare sunt evidențiate în contul de profit și pierdere. Aceste câștiguri și pierderi realizate sunt calculate prin raportare la costul mediu al activului respectiv.

Câștigurile nerealizate nu sunt recunoscute ca venituri și sunt transferate direct într-un cont de reevaluare.

Pierderile nerealizate se înregistrează în contul de profit și pierdere în cazul în care, la încheierea exercițiului financiar, depășesc câștigurile anterioare din reevaluare acumulate în contul de reevaluare corespunzător. Pierderile nerealizate aferente unui titlu de valoare, unei monede străine sau unor dețineri de aur nu se compensează cu câștigurile nerealizate aferente altor titluri de valoare, monede sau active în aur. În cazul unor pierderi nerealizate aferente oricărui element din bilanț evidențiat în contul de profit și pierdere, costul mediu al elementului respectiv este redus la cursul de schimb sau la prețul pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Pierderile din depreciere se înregistrează în contul de profit și pierdere și nu sunt reluate în anii următori decât dacă deprecierea se reduce, iar reducerea poate fi legată de un eveniment notabil care s-a produs după prima înregistrare a deprecierii.

Primele sau discounturile generate de titlurile de valoare se amortizează pe durata de viață contractuală reziduală a titlurilor.

Tranzacții reversibile

Acestea sunt operațiuni prin care BCE cumpără sau vinde active în cadrul unui contract de report sau efectuează operațiuni de creditare pe bază de garanții.

În cadrul unui contract de report, titlurile sunt vândute contra numerar, cu un acord simultan de răscumpărare de la contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de report se înregistrează ca depozite cu garanție în pasivul bilanțului. Titlurile de valoare vândute în cadrul acestor contracte rămân înscrise în bilanțul BCE.

În cadrul unui contract de deport, titlurile sunt cumpărate contra numerar, cu un acord simultan de revânzare către contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de deport se înregistrează sub formă de credite cu garanție în activul bilanțului, însă nu sunt incluse în portofoliul de titluri al BCE.

Tranzacțiile reversibile, inclusiv operațiunile de împrumut de titluri de valoare, derulate în cadrul unui program oferit de o instituție specializată, sunt înregistrate în bilanț numai în cazul în care a fost furnizată o garanție în numerar, iar acest numerar rămâne neinvestit.

Instrumente din afara bilanțului

Instrumentele valutare, respectiv tranzacțiile forward pe cursul de schimb, componentele la termen ale swapurilor valutare și alte instrumente valutare care implică schimbul unei monede străine contra alteia la o dată ulterioară sunt incluse în poziția valutară netă în scopul calculării câștigurilor și pierderilor valutare.

Instrumentele de rată a dobânzii sunt reevaluate element cu element. Modificările zilnice ale marjei de variație a contractelor futures pe rata dobânzii sunt înregistrate în contul de profit și pierdere. Evaluarea tranzacțiilor forward cu titluri de valoare este efectuată de BCE și se bazează pe metode de evaluare universal acceptate, care utilizează prețurile pieței și dobânzile observabile, precum și factorii de actualizare care intervin între datele decontării și data evaluării.

Active imobilizate

Activele imobilizate, inclusiv imobilizările necorporale, cu excepția terenurilor și a operelor de artă, sunt evaluate la cost minus amortizarea. Terenurile și operele de artă sunt evaluate la cost. Sediul principal al BCE este evaluat la cost amortizat supus deprecierii. În vederea amortizării costurilor asociate sediului principal al BCE, acestea sunt evidențiate la elementele de activ corespunzătoare și amortizate în conformitate cu durata estimată de viață utilă a activelor. Amortizarea este calculată prin metoda liniară pe durata de viață utilă estimată a activului, începând din trimestrul imediat ulterior dării în folosință a activului. Duratele de viață utilă aplicate principalelor categorii de active sunt următoarele:

Durata perioadei de amortizare a cheltuielilor capitalizate de amenajare a sediilor închiriate ale BCE se ajustează în funcție de evenimentele care au un impact asupra duratei de viață utilă estimate a activelor.

BCE efectuează un test anual de depreciere a sediului principal și a activelor aferente dreptului de utilizare care vizează clădirile de birouri (a se vedea mai jos „Contracte de leasing”). În cazul în care se identifică un indicator de depreciere și se evaluează o potențială depreciere a activului, se estimează suma recuperabilă. Pierderea din depreciere este evidențiată în contul de profit și pierdere în cazul în care suma recuperabilă este inferioară valorii contabile nete.

Activele imobilizate al căror cost nu depășește 10 000 EUR sunt scoase în afara bilanțului în anul achiziției.

Activele imobilizate care îndeplinesc criteriile de capitalizare, dar care sunt încă în construcție sau în curs de dezvoltare, sunt evidențiate la rubrica „Imobilizări în curs”. Costurile aferente sunt transferate la posturile corespunzătoare privind activele imobilizate odată cu darea în folosință a activelor.

Contracte de leasing

BCE acționează atât în calitate de locatar, cât și în calitate de sublocator.

BCE în calitate de locatar
Pentru toate contractele de leasing în cazul cărora BCE este locatar și care implică o imobilizare corporală, activul aferent dreptului de utilizare și datoria care decurge din contractul de leasing sunt recunoscute în bilanțul contabil la data de începere a contractului de leasing, respectiv odată ce activul este disponibil pentru utilizare, și sunt incluse la pozițiile corespunzătoare privind activele imobilizate din cadrul postului „Imobilizări corporale și necorporale” și, respectiv, la postul „Diverse” (pasive). În cazul în care contractele de leasing respectă criteriile de capitalizare, însă activul implicat este încă în construcție sau în curs de adaptare, costurile suportate înainte de data începerii derulării contractului de leasing sunt înregistrate la „Imobilizări în curs”.

Activele aferente dreptului de utilizare sunt evaluate la cost minus amortizarea. În plus, activele aferente dreptului de utilizare referitoare la clădirile de birouri sunt supuse deprecierii (în ceea ce privește testul anual de depreciere, a se vedea mai sus „Active imobilizate”). Amortizarea este calculată prin metoda liniară de la data începerii derulării și până la sfârșitul duratei de viață utilă a activului aferent dreptului de utilizare sau până la sfârșitul perioadei de leasing, luându-se în considerare data cea mai apropiată.

Datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată inițial la valoarea curentă a plăților de leasing viitoare (cuprinzând doar componentele de leasing), actualizată pe baza ratei dobânzii marginale a BCE. Ulterior, datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Cheltuielile aferente privind dobânzile sunt evidențiate în contul de profit și pierdere la postul „Alte cheltuieli privind dobânzile”. Datoria care decurge din contractul de leasing este recalculată în momentul în care are loc o modificare privind plățile de leasing viitoare, generată de o variație a unui indice sau de o altă reevaluare a contractului existent. Orice astfel de recalculare are drept rezultat o ajustare corespunzătoare a valorii contabile a activului aferent dreptului de utilizare.

Contractele de leasing pe termen scurt, cu o durată de 12 luni sau mai puțin, și contractele de leasing pentru active cu o valoare sub 10 000 EUR (în concordanță cu pragul utilizat pentru recunoașterea activelor imobilizate) sunt înregistrate cu titlu de cheltuială în contul de profit și pierdere.

BCE în calitate de sublocator
Pentru toate contractele de leasing în cazul cărora BCE este sublocator, BCE acordă terților dreptul de utilizare a activului-suport (sau a unei părți din acest activ), în timp ce contractul de leasing dintre locatorul inițial și BCE (contract de leasing principal) rămâne în vigoare. Contractul de subleasing este clasificat drept leasing financiar sau operațional^[26] mai degrabă în funcție de activul aferent dreptului de utilizare rezultat din contractul de leasing principal decât în funcție de activul-suport.

Contractele de subleasing în cazul cărora BCE este sublocator sunt clasificate drept contracte de leasing financiar, iar BCE derecunoaște de la postul „Imobilizări corporale și necorporale” activul aferent dreptului de utilizare legat de contractul de leasing principal (sau o parte din acest activ), care este transferat la sublocatari, și recunoaște la postul „Diverse” (active) o creanță aferentă contractului de subleasing. Datoria care decurge din contractul de leasing principal nu este afectată de contractul de subleasing.

La data de începere a contractului de leasing, creanța aferentă contractului de subleasing este evaluată inițial la valoarea curentă a plăților de leasing viitoare acumulate de BCE, actualizată pe baza ratei de actualizare utilizate pentru contractul de leasing principal. Ulterior, creanța aferentă contractului de subleasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Veniturile asociate din dobânzi sunt înregistrate în contul de profit și pierdere la postul „Alte venituri din dobânzi”.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE

BCE dispune de planuri de beneficii determinate pentru personalul său, pentru membrii Comitetului executiv, precum și pentru membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

Planul de pensii pentru personal este finanțat din activele deținute într-un fond de beneficii pe termen lung pentru angajați. Contribuțiile obligatorii ale BCE și ale angajaților se reflectă în componenta planului referitoare la beneficiile determinate. Angajații pot plăti contribuții suplimentare, pe bază voluntară, ca parte a unui sistem de contribuții determinate care poate fi utilizat pentru acordarea de beneficii suplimentare.^[27] Acestea sunt stabilite prin cumularea cuantumului contribuțiilor voluntare și a randamentelor plasamentelor rezultate din aceste contribuții.

Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate membrilor Comitetului executiv al BCE și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE nu sunt finanțate printr-un mecanism specific. Pentru personal, același lucru este valabil în cazul beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, și al altor beneficii pe termen lung.

Datoria netă privind beneficiile determinate
Elementul înregistrat în pasivul bilanțului la „Diverse” (pasive) în legătură cu planurile de beneficii determinate, inclusiv alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă^[28], reprezintă valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate la data bilanțului minus valoarea justă a activelor planurilor utilizate pentru finanțarea obligațiilor aferente.

Obligația privind beneficiile determinate este calculată anual de actuari independenți pe baza metodei unităților de credit proiectate. Valoarea actualizată a acestei obligații se stabilește prin actualizarea fluxurilor de numerar viitoare estimate, utilizând o rată care se calculează în raport cu randamentele pe piață la data bilanțului ale obligațiunilor corporative de înaltă calitate exprimate în euro, cu scadențe similare obligației conexe.

Câștigurile și pierderile actuariale pot apărea ca urmare a unor ajustări din experiență (atunci când rezultatele efective diferă de ipotezele actuariale formulate anterior) și a modificării ipotezelor actuariale.

Costuri nete privind beneficiile determinate
Costurile nete privind beneficiile determinate sunt împărțite în elemente înregistrate în contul de profit și pierdere și reevaluări ale beneficiilor postangajare evidențiate în bilanț la rubrica „Conturi de reevaluare”.

Suma netă înregistrată în contul de profit și pierdere cuprinde:

1. costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar privind beneficiile determinate;
2. costul serviciilor prestate anterior privind beneficiile determinate rezultate din modificarea planului;
3. dobânda netă la rata de actualizare, aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
4. reevaluări privind alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă^[29], după caz, în ansamblu.

Suma netă evidențiată la „Conturi de reevaluare” cuprinde următoarele posturi:

1. câștiguri și pierderi actuariale aferente obligației privind beneficiile determinate;
2. rentabilitatea efectivă a activelor planului, excluzându-se sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
3. orice modificare a efectului plafonului activului, excluzându-se sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate.

Aceste sume sunt reevaluate anual de către actuari independenți pentru a se stabili poziția de pasiv corespunzătoare din situațiile financiare.

Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem

Soldurile intra-SEBC rezultă în principal din plăți transfrontaliere efectuate în Uniunea Europeană (UE), care sunt decontate în banii băncii centrale în euro. Aceste tranzacții, care sunt, în cea mai mare parte, inițiate de entități private (instituții de credit, companii și populație), sunt decontate prin intermediul sistemului TARGET – Sistemul transeuropean de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real – și generează solduri bilaterale în conturile respectivelor bănci centrale din UE conectate la TARGET. Plățile efectuate de BCE și băncile centrale naționale (BCN) afectează, de asemenea, aceste conturi. Toate decontările sunt agregate și ajustate automat, fiecare BCN figurând cu o poziție unică față de BCE. Aceste poziții, evidențiate în conturile BCE, constituie creanța netă sau angajamentul net asumat de fiecare BCN față de restul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Evoluțiile conturilor TARGET sunt reflectate zilnic în evidențele contabile ale BCE și ale BCN.

Soldurile intra-Eurosistem ale BCN din zona euro față de BCE, constituite cu ocazia participării acestora la TARGET, precum și alte solduri intra-Eurosistem în euro (de exemplu, distribuirea provizorie a profitului BCE către BCN, dacă există) figurează în bilanțul BCE ca poziție netă unică din activ sau din pasiv fie la „Alte creanțe în cadrul Eurosistemului (net)”, fie la „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”. Soldurile intra-SEBC ale BCN din afara zonei euro la BCE, generate de participarea acestora la TARGET,^[30] sunt evidențiate la „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”.

Soldurile intra-Eurosistem aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului figurează sub forma unui activ net unic la postul „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai jos „Bancnote în circulație”).

Soldurile intra-Eurosistem rezultate din transferul de active externe de rezervă la BCE de către BCN care aderă la Eurosistem sunt exprimate în euro și sunt evidențiate la „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”.

Bancnote în circulație

BCE și BCN din zona euro, care alcătuiesc Eurosistemul, emit bancnote euro.^[31] Valoarea totală a bancnotelor euro în circulație este alocată băncilor centrale din Eurosistem în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, conform grilei de alocare a bancnotelor.^[32]

BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care figurează în pasivul bilanțului la postul „Bancnote în circulație”. Cota BCE din emisiunea totală de bancnote euro este acoperită prin creanțele asupra BCN. Aceste creanțe, care sunt purtătoare de dobânzi,^[33] sunt înregistrate la postul „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai sus „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem”). Veniturile din dobânzile la aceste creanțe sunt înregistrate la postul „Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” din contul de profit și pierdere.

Distribuirea provizorie a profitului

O sumă egală cu valoarea veniturilor BCE aferente bancnotelor euro în circulație și a celor aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară achiziționate în cadrul (i) programului destinat piețelor titlurilor de valoare; (ii) celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate; (iii) programului de achiziționare de titluri garantate cu active; (iv) programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public; și (v) programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie este repartizată în luna ianuarie a anului următor prin intermediul unei distribuiri provizorii a profitului, cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor decide altfel.^[34] O decizie în acest sens trebuie luată dacă, pe baza unei estimări motivate pregătite de Comitetul executiv, Consiliul guvernatorilor anticipează că BCE va înregistra o pierdere anuală globală sau va obține un profit anual inferior acestor venituri. Consiliul guvernatorilor poate hotărî, de asemenea, să transfere integral sau parțial aceste venituri în contul unui provizion pentru riscuri financiare. Totodată, Consiliul guvernatorilor poate decide să scadă din suma aferentă distribuirii în luna ianuarie a veniturilor rezultate din bancnotele euro în circulație cheltuielile cu emiterea și procesarea bancnotelor euro suportate de BCE.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

Valoarea activelor și a pasivelor se ajustează în funcție de evenimentele care au loc între data bilanțului anual și data la care Comitetul executiv autorizează transmiterea Conturilor anuale ale BCE către Consiliul guvernatorilor spre aprobare, în cazul în care aceste evenimente afectează semnificativ activele și pasivele la data bilanțului.

Evenimentele importante care se produc ulterior datei de închidere a bilanțului și care nu afectează activele și pasivele la data bilanțului sunt evidențiate în notele explicative.

Modificări ale politicilor contabile

În anul 2023 nu au existat modificări la nivelul politicilor contabile aplicate de BCE.

Diverse

În conformitate cu articolul 27 din Statutul SEBC, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomandări din partea Consiliului guvernatorilor, desemnarea Baker Tilly GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft, Düsseldorf (Republica Federală Germania) în calitate de auditor extern al BCE pentru o perioadă de cinci ani, până la finele exercițiului financiar 2022. În 2023, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomandări din partea Consiliului guvernatorilor, prelungirea acestei perioade cu încă doi ani, până la sfârșitul exercițiului financiar 2024.

2.4 Note explicative privind bilanțul contabil

Nota 1 – Aur și creanțe în aur

Acest post a cuprins deținerile BCE de aur:

Creșterea consemnată de echivalentul în euro al deținerilor BCE de aur s-a datorat, în principal, majorării prețului de piață exprimat în euro al aurului (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 15 „Conturi de reevaluare”). De asemenea, în urma adoptării monedei unice de către Croația începând cu data de 1 ianuarie 2023, Hrvatska narodna banka a transferat la BCE 56 256 uncii de aur fin, în valoare de 96 de milioane EUR.

Nota 2 – Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro și din afara zonei euro

Nota 2.1 – Creanțe asupra FMI

Acest element de activ este constituit din deținerile BCE de DST, însumând 2 083 de milioane EUR la data de 31 decembrie 2023 (față de 1 759 de milioane EUR în 2022), și reprezintă rezultatul aplicării unui acord bilateral de vânzare-cumpărare cu caracter voluntar de DST încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), prin care FMI este autorizat să efectueze, în numele BCE, vânzări sau cumpărări de DST contra unor sume în euro, cu respectarea nivelului minim și maxim de dețineri. În scopuri contabile, DST sunt considerate monedă străină (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Valoarea deținerilor BCE de DST a consemnat o creștere în 2023, preponderent ca urmare a unei tranzacții care a avut loc în contextul acordului bilateral cu caracter voluntar menționat anterior.

Nota 2.2 – Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro

Aceste două posturi cuprind conturile deschise la bănci, împrumuturile în monedă străină și plasamentele sub formă de titluri de valoare exprimate în dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești.

Valoarea totală a acestor posturi s-a majorat în anul 2023, în principal pe seama veniturilor generate în cursul anului, cu precădere cele aferente portofoliului în dolari SUA. De asemenea, în urma adoptării monedei unice de către Croația începând cu data de 1 ianuarie 2023, Hrvatska narodna banka a transferat către BCE active externe de rezervă în dolari SUA în valoare de 544 de milioane EUR. Totuși, această majorare a valorii totale a fost anulată aproape integral de deprecierea dolarului SUA și a yenului japonez în raport cu euro.

Deținerile nete de monedă străină ale BCE^[35] se prezentau astfel:

Pe parcursul anului 2023 nu au avut loc intervenții pe piața valutară.

Nota 3 – Alte creanțe exprimate în euro asupra instituțiilor de credit din zona euro

La data de 31 decembrie 2023, acest post cuprindea soldurile conturilor curente ale rezidenților din zona euro în valoare de 17 milioane EUR (față de 12 milioane EUR în 2022).

Nota 4 – Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro

Nota 4.1 – Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară

La data de 31 decembrie 2023, acest post cuprindea titlurile achiziționate de BCE în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), al programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), al programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP).

Până la sfârșitul lunii februarie 2023^[36], Eurosistemul a continuat reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP)^[37]. Ulterior, portofoliul aferent APP s-a redus într-un ritm măsurat și previzibil. Până la sfârșitul lunii iunie 2023, scăderea a fost, în medie, de 15 miliarde EUR pe lună, întrucât Eurosistemul nu a reinvestit în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. În iunie 2023, Consiliul guvernatorilor a decis^[38] sistarea reinvestirilor în cadrul APP începând cu luna iulie 2023. Ulterior, portofoliul aferent APP s-a redus pe seama titlurilor ajunse la scadență.

În ceea ce privește PEPP^[39], Eurosistemul a continuat reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate pe parcursul exercițiului financiar. Consiliul guvernatorilor intenționează^[40] să continue, în semestrul I 2024, reinvestirea în totalitate a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP. Totodată, în semestrul II 2024 Consiliul guvernatorilor intenționează să reducă portofoliul PEPP, în medie, cu 7,5 miliarde EUR pe lună și să sisteze reinvestirile la sfârșitul aceluiași an. În plus, Consiliul guvernatorilor va continua să aplice o abordare flexibilă în ceea ce privește reinvestirea răscumpărărilor de titluri ajunse la scadență în cadrul portofoliului aferent PEPP, în vederea contracarării riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Titlurile achiziționate în cadrul acestor programe sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii (a se vedea „Titluri de valoare” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Costul amortizat al titlurilor deținute de BCE și valoarea de piață^[41] a acestora (care nu este evidențiată în bilanț sau în contul de profit și pierdere, fiind furnizată numai în scopuri comparative) au fost următoarele:

Costul amortizat al titlurilor deținute de BCE a înregistrat următoarele variații pe parcursul exercițiului financiar:

Consiliul guvernatorilor evaluează periodic riscurile financiare asociate titlurilor deținute în cadrul acestor programe.

În acest context, testele de depreciere sunt efectuate anual, utilizând datele disponibile la sfârșitul exercițiului financiar, și sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor. În cadrul acestor teste, indicatorii de depreciere sunt evaluați separat pentru fiecare program. În cazurile în care se observă indicatori de depreciere, se efectuează o analiză suplimentară pentru a confirma faptul că fluxurile de numerar asociate titlurilor de valoare nu au fost afectate de un eveniment de depreciere. Conform rezultatelor testelor de depreciere efectuate în cursul acestui exercițiu financiar, în anul 2023 BCE nu a înregistrat pierderi aferente titlurilor de valoare deținute în portofoliile sale de politică monetară.

Costul amortizat al titlurilor deținute de Eurosistem a fost următorul:

Nota 5 – Creanțe intra-Eurosistem

Nota 5.1 – Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post se referă la creanțele BCE față de BCN din zona euro legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). La data de 31 decembrie 2023, acestea s-au ridicat la 125 378 de milioane EUR (față de 125 763 de milioane EUR în 2022). Remunerarea acestor creanțe se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare (a se vedea nota 23.2 „Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”).

Nota 6 – Alte active

Nota 6.1 – Imobilizări corporale și necorporale

Aceste active cuprindeau următoarele posturi:

Cu privire la sediul principal al BCE și la clădirile de birouri aferente dreptului de utilizare, la sfârșitul exercițiului financiar s-a efectuat un test de depreciere și nu s-au înregistrat pierderi din depreciere.

Nota 6.2 – Alte active financiare

La acest post este inclus în principal portofoliul de fonduri proprii al BCE, care constă cu precădere în plasamente ale capitalului vărsat al BCE, precum și în sumele deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare. Figurează, de asemenea, 3 211 acțiuni la Banca Reglementelor Internaționale (BRI), contabilizate la costul de achiziție de 42 de milioane EUR, precum și alte conturi curente denominate în euro.

Componentele acestui post au fost următoarele:

Creșterea netă înregistrată de acest post în anul 2023 s-a datorat în principal (i) reinvestirii veniturilor din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii al BCE și (ii) majorării valorii de piață a titlurilor de valoare exprimate în euro deținute în acest portofoliu.

Nota 6.3 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde, în principal, diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2023 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 552 de milioane EUR (față de 783 de milioane EUR în anul 2022) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 6.4 – Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate

Acest post a cuprins următoarele componente:

La data de 31 decembrie 2023, acest post a inclus dobânzile acumulate de încasat din soldurile constituite cu ocazia utilizării sistemului TARGET, datorate de BCN din zona euro pentru luna decembrie 2023 [a se vedea nota 12.2 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”] și dobânzile acumulate de încasat de la BCN din zona euro pentru trimestrul IV 2023 în legătură cu creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea nota 5.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2024.

Totodată, la acest post figurau dobânzile de încasat aferente cuponului pentru titluri de valoare, inclusiv dobânzile în curs plătite la achiziție (a se vedea nota 2.2 „Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”, nota 4 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro” și nota 6.2 „Alte active financiare”).

Veniturile acumulate aferente atribuțiilor de supraveghere corespund taxelor de supraveghere care urmează să fie primite pentru perioada de taxare 2023 și care vor fi colectate în 2024 (a se vedea nota 26 „Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane”).^[42]

Restul poziției a inclus, în principal, (i) veniturile din dobânzi acumulate aferente altor instrumente financiare; (ii) veniturile acumulate din proiecte și servicii active ale SEBC (a se vedea nota 28 „Alte venituri”) și (iii) plățile anticipate diverse.

Nota 6.5 – Diverse

La data de 31 decembrie 2023, acest post s-a situat la 88 de milioane EUR (față de 438 de milioane EUR în 2022) și a inclus solduri diverse în valoare de 60 de milioane EUR (față de 90 de milioane EUR în 2022), cuprinzând în principal creanțe în legătură cu proiectele și serviciile active ale SEBC (a se vedea nota 28 „Alte venituri”) și solduri cu privire la TVA de recuperat.

Tot la acest post figurau și solduri în valoare de 28 de milioane EUR (față de 349 de milioane EUR în 2022) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2023 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 7 – Bancnote în circulație

Acest post se referă la cota BCE (respectiv 8%) din totalul bancnotelor euro aflate în circulație (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”), care, la data de 31 decembrie 2023, s-a ridicat la 125 378 de milioane EUR (față de 125 763 de milioane EUR în anul 2022).

Nota 8 – Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro

Băncile centrale din Eurosistem au posibilitatea de a accepta garanții sub formă de numerar pentru facilitățile de împrumut de titluri în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public, reinvestirea numerarului nefiind obligatorie. În cazul BCE, aceste operațiuni sunt derulate prin intermediul unei instituții specializate.

La data de 31 decembrie 2023, erau în curs operațiuni de împrumut garantate cu numerar efectuate cu instituții de credit din zona euro în valoare de 4 699 de milioane EUR (față de 17 734 de milioane EUR în anul 2022). Garanțiile primite sub formă de numerar au fost transferate în conturile TARGET. Întrucât numerarul a rămas neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, aceste operațiuni au fost evidențiate în bilanț (a se vedea „Tranzacții reversibile” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).^[43]

Nota 9 – Angajamente exprimate în euro față de alți rezidenți din zona euro

Nota 9.1 – Administrație publică

La data de 31 decembrie 2023, acest post s-a situat la 143 de milioane EUR (față de 48 520 milioane EUR în 2022) și a inclus depozite constituite de European Financial Stability Facility (EFSF) și Mecanismul european de stabilitate (MES). În conformitate cu articolul 21 din Statutul SEBC, BCE poate acționa în calitate de agent fiscal pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, administrațiile centrale, autoritățile regionale, locale sau alte autorități publice, alte organisme de drept public sau întreprinderi publice din statele membre.

Nota 9.2 – Alte pasive

Acest post cuprinde soldurile sistemelor auxiliare din zona euro^[44] conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB, care se ridicau la 20 479 de milioane EUR la 31 decembrie 2023 (față de 15 343 milioane EUR în 2022).

Nota 10 – Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro

Acest post a cuprins următoarele componente:

La data de 31 decembrie 2023, cea mai importantă componentă a acestui post a fost reprezentată de depozitele acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal pentru Comisia Europeană, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 21 „Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare”).

Tot la acest post figurează și solduri asociate operațiunilor de împrumut de titluri în curs efectuate cu instituții de credit din afara zonei euro în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public, prin care au fost primite și transferate în conturile TARGET garanții sub formă de numerar (a se vedea nota 8 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro”).

De asemenea, postul a inclus soldurile TARGET, constând în solduri TARGET ale BCN din afara zonei euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”) și ale sistemelor auxiliare din afara zonei euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB. Scăderea consemnată de aceste solduri în 2023 corespunde reducerii soldurilor sistemelor auxiliare din afara zonei euro.

Suma restantă de la acest post constă într-un sold rezultând din acordul valutar reciproc permanent cu Rezervele Federale ale SUA. În cadrul acestui acord, Banca Rezervelor Federale din New York furnizează BCE dolari SUA prin intermediul unor operațiuni de swap, cu scopul de a oferi finanțare în dolari SUA pe termen scurt contrapartidelor din Eurosistem. BCE inițiază simultan operațiuni de swap paralele (back-to-back) cu BCN din zona euro, care utilizează fondurile rezultate pentru a derula operațiuni de furnizare de lichiditate în dolari SUA cu contrapartidele din Eurosistem sub forma unor tranzacții reversibile. Aceste operațiuni de swap paralele conduc la înregistrarea de solduri intra-Eurosistem între BCE și BCN din zona euro. În plus, operațiunile de swap derulate cu Banca Rezervelor Federale din New York și BCN din zona euro generează creanțe și pasive la termen care sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”).

Nota 11 – Angajamente exprimate în monedă străină față de rezidenți din afara zonei euro

Nota 11.1 – Depozite, solduri și alte pasive

La data de 31 decembrie 2023, acest post cuprindea un angajament exprimat în monedă străină față de un rezident din afara zonei euro însumând 24 de milioane EUR (față de zero în 2022), care a rezultat în urma administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 12 – Angajamente intra-Eurosistem

Nota 12.1 – Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare

Acestea reprezintă angajamentele față de BCN din zona euro provenite din transferul de active externe de rezervă către BCE în momentul aderării la Eurosistem. În conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, aceste contribuții sunt stabilite proporțional cu cotele deținute de BCN în capitalul subscris al BCE. Transferul de active externe de rezervă efectuat de Hrvatska narodna banka în urma adoptării monedei unice de către Croația a condus la majorarea acestor angajamente.

Creanța Hrvatska narodna banka a fost stabilită la valoarea de 327 de milioane EUR pentru a se asigura că raportul dintre aceasta și creanța totală asupra celorlalte BCN din statele membre a căror monedă este euro va fi egal cu raportul dintre ponderea Hrvatska narodna banka în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE și ponderea totală a celorlalte BCN din zona euro în cadrul acestei grile. Diferența dintre creanță și valoarea activelor transferate (a se vedea nota 1 „Aur și creanțe în aur” și nota 2.2 „Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”) a fost tratată ca parte a contribuțiilor Hrvatska narodna banka, datorate în conformitate cu articolul 48.2 din Statutul SEBC, la rezervele și provizioanele echivalente cu rezervele BCE la data de 31 decembrie 2022 (a se vedea nota 14 „Provizioane” și nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Remunerarea acestor angajamente se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare, ajustată pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur (a se vedea nota 23.3 „Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate”).

Nota 12.2 – Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)

În anul 2023, acest post a cuprins cu precădere soldurile TARGET ale BCN din zona euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Creșterea datoriei nete aferente TARGET a fost generată în principal de ieșirile de numerar ca urmare a: (i) reducerii depozitelor constituite de MES și EFSF (a se vedea nota 9.1 „Administrație publică”); (ii) reducerii soldurilor sistemelor auxiliare din afara zonei euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB (a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”); și (iii) reducerii garanțiilor în numerar primite pentru împrumuturile de titluri de valoare în cadrul PSPP și PEPP destinat sectorului public (a se vedea nota 8 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro” și nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”). Impactul acestor factori a fost parțial anulat, mai ales de intrările de numerar ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor de valoare în cadrul APP și PEPP, care au fost decontate prin intermediul conturilor TARGET (a se vedea nota 4 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro”).

Remunerarea pozițiilor TARGET deținute de BCN din zona euro față de BCE, cu excepția soldurilor generate de operațiunile de swap paralele în legătură cu operațiunile de furnizare de lichiditate în dolari SUA, se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare.

Alte angajamente în cadrul Eurosistemului au cuprins cu precădere depozitele acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal pentru Comisia Europeană, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 21 „Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare”).

Nota 13 – Alte pasive

Nota 13.1 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde, în principal, diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2023 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 68 de milioane EUR (față de 430 de milioane EUR în anul 2022) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 13.2 – Venituri înregistrate în avans și datorii angajate

Acest post a cuprins următoarele componente:

La data de 31 decembrie 2023, principalele două componente evidențiate la această rubrică reprezentau dobânzi acumulate de plătit aferente soldurilor TARGET datorate BCN pentru luna decembrie 2023 [a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro” și nota 12.2 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”] și dobânzi acumulate de plătit BCN din zona euro pentru anul 2023 în legătură cu creanțele acestora aferente rezervelor valutare transferate la BCE (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2024.

La această rubrică figurau, de asemenea, dobânzile de încasat aferente depozitelor acceptate de BCE în calitatea sa de agent fiscal (a se vedea nota 9.1 „Administrații publice”, nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro” și nota 12.2 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului(net)”).

Restul rubricii a inclus cu precădere: (i) dobânzile acumulate de plătit aferente soldurilor sistemelor auxiliare din zona euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB (a se vedea nota 9.2 „Alte pasive”); (ii) diverse venituri înregistrate în avans și venituri amânate; și (iii) dobânzile acumulate de plătit aferente garanțiilor în numerar primite în contextul operațiunilor BCE de împrumut de titluri de valoare (nota 8 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro” și nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Nota 13.3 – Diverse

La data de 31 decembrie 2023, acest post s-a situat la 1 401 milioane EUR (față de 1 562 de milioane EUR în 2022) și a cuprins solduri în valoare de 635 de milioane EUR (față de 974 de milioane EUR în 2022) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la 31 decembrie 2023 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Postul include și o datorie asociată unui contract de leasing în valoare de 117 milioane EUR (față de 141 de milioane EUR în 2022) (a se vedea „Contracte de leasing” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

La acest post mai figurează și datoria netă privind beneficiile determinate acordate de BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung ale personalului^[45] și ale membrilor Comitetului executiv, precum și ale membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE. De asemenea, sunt incluse compensațiile pentru încetarea contractului de muncă destinate personalului BCE.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE

Bilanțul contabil
Sumele evidențiate în bilanț, la postul „Diverse” (pasive), cu privire la beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate personalului^[46] au fost următoarele:

În anul 2023, valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de personal (2 458 milioane EUR, față de 1 947 milioane EUR în 2022) a inclus beneficii nefinanțate în valoare de 278 de milioane EUR (față de 233 de milioane EUR în anul 2022) aferente beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, și altor beneficii pe termen lung. Valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere, însumând 35 de milioane EUR (față de 31 de milioane EUR în 2022), se referă numai la beneficii nefinanțate printr-un mecanism specific privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung.

Reevaluările datoriei nete privind beneficiile determinate a BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare sunt recunoscute în bilanțul contabil, la postul de pasiv „Conturi de reevaluare”. În 2023, câștigurile din reevaluare la postul de pasiv respectiv s-au ridicat la 238 de milioane EUR (față de 369 de milioane EUR în 2022) (a se vedea nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Variații ale obligațiilor privind beneficiile determinate, ale activelor planului și ale rezultatelor reevaluărilor
Modificări intervenite în valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate:

Pierderile totale din reevaluarea obligațiilor privind beneficiile determinate, în valoare de 331 de milioane EUR, s-au datorat, în 2023, în principal, reducerii ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială de la 3,9% în 2022 la 3,4% în 2023.

Valoarea justă a activelor planului în componenta referitoare la beneficiile determinate pentru personal a înregistrat următoarele variații:

Câștigurile din reevaluare aferente activelor planului au reflectat, în 2023, rentabilitatea efectivă superioară a unităților fondurilor comparativ cu veniturile estimate din dobânzile la activele planului, care a avut la bază ipoteza ratei de actualizare de 3,9%.

Variațiile înregistrate de rezultatele reevaluărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Contul de profit și pierdere
Sumele recunoscute în contul de profit și pierdere au fost următoarele:

Sumele evidențiate în contul de profit și pierdere pentru costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar, costul financiar și veniturile din dobânzi la activele planului sunt estimate utilizând ratele aplicate în anul precedent. Rata de actualizare utilizată pentru evaluarea actuarială s-a majorat de la 1,3% în 2021 la 3,9% în 2022, ceea ce a avut drept rezultat în 2023: (i) reducerea costului serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar, (ii) un nivel mai ridicat al costului financiar și (iii) creșterea veniturilor din dobânzi la activele planului.

Reevaluările altor beneficii pe termen lung și ale compensațiilor pentru încetarea contractului de muncă sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pentru anul curent, reflectând ratele aplicabile evaluării. Prin urmare, rata de actualizare mai scăzută, de 3,4%, utilizată pentru evaluarea actuarială la sfârșitul anului 2023, a condus la o pierdere din reevaluare recunoscută în exercițiul financiar respectiv.

Ipoteze-cheie
În elaborarea evaluărilor menționate în această notă, actuarii independenți au utilizat ipotezele acceptate de Comitetul executiv în scopuri contabile și de raportare financiară. Principalele ipoteze utilizate în calculul datoriei privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nota 14 – Provizioane

La data de 31 decembrie 2023, acest post includea provizioane administrative în valoare de 67 de milioane EUR (față de 69 de milioane EUR în 2022). La sfârșitul anului 2022, la acest post figura și un provizion pentru riscuri financiare în cuantum de 6 566 de milioane EUR. În urma adoptării monedei unice de către Croația, Hrvatska narodna banka a contribuit, începând cu 1 ianuarie 2023^[47], cu suma de 53 de milioane EUR la acest provizion, valoarea acestuia ajungând astfel la 6 620 de milioane EUR.

Volumul și necesitatea menținerii provizionului pentru riscuri financiare sunt revizuite anual, pe baza evaluării BCE privind expunerea la aceste riscuri și luând în considerare o serie de factori. Volumul provizionului, precum și orice altă sumă deținută în fondul general de rezervă nu pot depăși valoarea capitalului vărsat la BCE de BCN din zona euro. Acest provizion este destinat utilizării, conform deciziei Consiliului guvernatorilor, pentru compensarea pierderilor rezultate din expuneri la riscuri financiare. La sfârșitul anului 2023, acest provizion a fost eliberat integral pentru a acoperi pierderile rezultate în urma expunerilor la riscuri financiare, pierderea BCE aferentă exercițiului financiar ajungând astfel la 1 266 de milioane EUR. Pierderile s-au datorat în principal majorării ratei dobânzii utilizate de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare, care a generat cheltuieli semnificative privind dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET (a se vedea nota 23.4 „Alte venituri din dobânzi și alte cheltuieli privind dobânzile”).

Ca urmare a eliberării integrale a provizionului pentru riscuri financiare, valoarea acestuia s-a situat la zero la data de 31 decembrie 2023. În contextul evaluării sale anuale, Consiliul guvernatorilor poate decide să reconstituie acest provizion, după ce BCE revine pe profit.

Nota 15 – Conturi de reevaluare

Acest post cuprinde, în principal, soldurile de reevaluare din câștigurile nerealizate aferente activelor, pasivelor și instrumentelor din afara bilanțului (a se vedea „Recunoașterea veniturilor”, „Active și pasive în aur și monedă străină”, „Titluri de valoare” și „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). De asemenea, acesta include reevaluările datoriei nete a BCE privind beneficiile determinate în ceea ce privește beneficiile postangajare (a se vedea „Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 13.3 „Diverse”).

Conturile de reevaluare au consemnat o creștere în 2023, preponderent ca urmare a majorării prețului de piață exprimat în euro al aurului. De asemenea, în urma adoptării monedei unice de către Croația, Hrvatska narodna banka a contribuit cu suma de 296 de milioane EUR la aceste solduri, începând cu data de 1 ianuarie 2023. Această majorare a fost parțial anulată de reducerea dimensiunii conturilor de reevaluare valutară, în principal pe seama deprecierii dolarului SUA și a yenului japonez în raport cu euro.

Ratele de conversie la care s-a efectuat reevaluarea de la sfârșitul exercițiului financiar au fost următoarele:

Nota 16 – Capital și rezerve

Nota 16.1 – Capital

Capitalul subscris al BCE însumează 10 825 de milioane EUR.

Croația a adoptat moneda unică la data de 1 ianuarie 2023. În conformitate cu articolul 48.1 din Statutul SEBC, Hrvatska narodna banka a vărsat, la 1 ianuarie 2023^[48], suma de 69 de milioane EUR reprezentând partea rămasă din subscrierea sa la capitalul BCE. În consecință, capitalul vărsat total al BCE s-a majorat de la 8 880 de milioane EUR la data de 31 decembrie 2022 la 8 948 de milioane EUR la 1 ianuarie 2023, după cum se indică în tabelul de mai jos:

BCN din zona euro au achitat integral cotele deținute în capitalul subscris.

BCN din afara zonei euro trebuie să verse 3,75% din capitalul subscris, cu titlu de contribuție la costurile operaționale ale BCE. BCN din afara zonei euro nu au dreptul să participe la distribuirea profiturilor BCE și nici nu sunt răspunzătoare de acoperirea eventualelor pierderi ale BCE.

2.5 Instrumente din afara bilanțului

Nota 17 – Programe de împrumut de titluri

Ca parte integrantă a administrării fondurilor proprii, BCE a încheiat un acord privind un program de împrumut de titluri, în temeiul căruia o instituție specializată efectuează operațiuni de împrumut de titluri în numele BCE.

În plus, în concordanță cu deciziile Consiliului guvernatorilor, BCE a pus la dispoziție, în scopul acordării de împrumuturi, titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară.^[49]

Cu excepția cazului în care aceste operațiuni de împrumut de titluri sunt garantate cu numerar care rămâne neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, acestea sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului.^[50] La data de 31 decembrie 2023 erau în curs operațiuni de împrumut de titluri în valoare de 32 791 de milioane EUR (față de 11 569 de milioane EUR în 2022). Din această sumă, 26 577 de milioane EUR (față de 6 637 de milioane EUR în anul 2022) erau asociate împrumutului de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară.

Nota 18 – Contracte futures pe rata dobânzii

Următoarele operațiuni, evidențiate la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în derulare:

Aceste operațiuni au fost derulate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 19 – Tranzacții forward cu titluri de valoare

Următoarele operațiuni, evidențiate la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în derulare:

Aceste operațiuni au fost derulate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 20 – Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb

Administrarea rezervelor valutare
În contextul administrării rezervelor valutare ale BCE, au fost derulate swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb. Următoarele creanțe și pasive rezultate din aceste tranzacții, evidențiate la cursurile de schimb la sfârșitul exercițiului financiar, erau în curs:

Acorduri de swap pentru furnizarea de lichiditate
BCE face parte dintr-o rețea de bănci centrale care pun la dispoziție linii de swap valutar și a încheiat acorduri reciproce de swap cu Bank of Canada, Bank of England, Banca Japoniei, Rezervele Federale ale SUA și Banca Națională a Elveției. De asemenea, BCE deține o linie reciprocă de swap cu Banca Populară a Chinei. Aceste acorduri de swap au permis furnizarea de (i) lichiditate în oricare dintre monedele respective ale băncilor centrale menționate mai sus către băncile din zona euro sau (ii) lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile băncilor centrale menționate anterior. Totodată, au fost încheiate acorduri de swap cu Danmarks Nationalbank, cu Narodowy Bank Polski și cu Sveriges riksbank privind furnizarea de lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile lor. Scopul acestor acorduri este acela de a veni în întâmpinarea unui eventual necesar de lichiditate pentru contracararea unor posibile disfuncționalități ale pieței și, implicit, pentru reducerea la minimum a riscului unor efecte nefavorabile de propagare la nivelul piețelor financiare și al economiilor din zona euro.^[51]

Au rezultat creanțe și angajamente în dolari SUA cu data scadenței în anul 2024 în legătură cu furnizarea de lichiditate în dolari SUA contrapartidelor Eurosistemului (a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Nota 21 – Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare

În anul 2023, BCE a continuat să fie responsabilă de administrarea conturilor și procesarea plăților legate de operațiunile UE de împrumut și creditare în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu și al Mecanismului european de stabilizare financiară, precum și de acordul privind un plan de împrumut pentru Grecia.

Ca răspuns la pandemia cauzată de COVID-19, UE a acordat împrumuturi statelor membre în cadrul instrumentului său de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency – SURE). Acest instrument nu a mai fost disponibil de la 31 decembrie 2022, dar emisiunile relevante au constat în obligațiuni cu scadențe cuprinse între 5 și 30 de ani. În 2023, UE a continuat, de asemenea, să ofere finanțare sub formă de sprijin financiar nerambursabil și împrumuturi statelor membre în cadrul programului „Next Generation EU” (NGEU), care a fost introdus cu scopul de a sprijini redresarea economică în UE, facilitând totodată tranziția ecologică și digitală a economiei Uniunii. În anul 2023, UE a oferit, de asemenea, sprijin Ucrainei sub formă de împrumuturi prin intermediul unui nou instrument de asistență macrofinanciară (AMF +). BCE a sprijinit Comisia Europeană în administrarea operațiunilor legate de instrumentele menționate.

În anul 2023, BCE a procesat plăți aferente tuturor operațiunilor menționate anterior.

Nota 22 – Pasive contingente din procese pendinte

Au fost inițiate acțiuni în instanță împotriva BCE în legătură cu exercitarea funcțiilor sale de supraveghere asupra Banca Carige S.p.A. (Banca Carige). Într-unul dintre aceste procese, acționarii Banca Carige solicită despăgubiri financiare din partea BCE pentru prejudiciul pretins suferit ca urmare a diferitelor acțiuni întreprinse de BCE în exercitarea funcțiilor sale de supraveghere cu privire la Banca Carige, care ar fi constat atât în pretinse inacțiuni, cât și în acțiuni prejudiciabile. Hotărârea în această cauză va fi pronunțată luând în considerare, printre alți factori, rezultatul final al altor cauze conexe. Într-una dintre acestea, Tribunalul UE a considerat, în hotărârea sa din 12 octombrie 2022, că decizia BCE de a plasa Banca Carige sub administrare temporară nu avea un temei juridic corespunzător în conformitate cu legislația italiană. În consecință, Tribunalul a anulat decizia BCE de a plasa Banca Carige sub administrare temporară, precum și prima prelungire a duratei administrării temporare din 2019. Cu toate acestea, hotărârea Tribunalului a fost atacată de BCE în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, care încă poate anula această hotărâre. În plus, alte două decizii ale BCE de prelungire a administrării temporare sunt, în prezent, contestate în cadrul unei acțiuni în anulare, care este încă pendinte.

2.6 Note explicative privind contul de profit și pierdere

Nota 23 – Venituri nete din dobânzi

Nota 23.1 – Venituri din dobânzi la activele externe de rezervă

Acest post cuprinde veniturile din dobânzi, după deducerea cheltuielilor privind dobânzile, aferente activelor externe de rezervă nete ale BCE.

Veniturile nete din dobânzi/cheltuielile nete privind dobânzile pe tip de instrument sunt prezentate mai jos, după cum urmează:

Veniturile nete din dobânzi/cheltuielile nete privind dobânzile, pe monedă străină, se prezintă astfel:

Nota 23.2 – Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post cuprinde veniturile din dobânzi aferente cotei de 8% a BCE din valoarea totală a emisiunii de bancnote euro (a se vedea „Bancnote în circulație” în Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 5.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”). În anul 2023, veniturile din dobânzi au însumat 4 817 milioane EUR (față de 736 de milioane EUR în 2022). Creșterea acestor venituri a fost rezultatul ratei medii mai ridicate a dobânzii la operațiunile principale de refinanțare în 2023, comparativ cu anul precedent (3,8% în 2023, față de 0,6% în 2022).

Nota 23.3 – Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate

La această poziție sunt evidențiate creanțele plătite către BCN din zona euro în contul activelor externe de rezervă transferate la BCE (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). În anul 2023, cheltuielile privind dobânzile au însumat 1 335 de milioane EUR (față de 201 milioane EUR în 2022). Majorarea acestei remunerări s-a datorat ratei medii mai ridicate a dobânzii la operațiunile principale de refinanțare în 2023, comparativ cu anul precedent (3,8% în 2023, față de 0,6% în 2022).

Nota 23.4 – Alte venituri din dobânzi și alte cheltuieli privind dobânzile

Tabelul următor prezintă alte venituri din dobânzi și alte cheltuieli privind dobânzile:

Nota 24 – Câștiguri/pierderi realizate din operațiuni financiare

Câștigurile și pierderile realizate din operațiuni financiare au fost următoarele:

Pierderile nete realizate din preț includ câștigurile și pierderile realizate aferente titlurilor de valoare și contractelor futures pe rata dobânzii. Pierderile nete realizate din preț înregistrate în 2023 au fost generate cu precădere de tratamentul contabil al amortizării primelor și discounturilor legate de rambursările titlurilor deținute în cadrul ABSPP.^[52]

Câștigurile și pierderile realizate din operațiuni financiare, pe monedă străină și pe trimestru, sunt prezentate mai jos:

Nota 25 – Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

Următoarele active și poziții financiare au înregistrat reduceri ale valorii:

Valoarea de piață a mai multor titluri de valoare deținute în portofoliul în dolari SUA și în cel de fonduri proprii s-a redus, în paralel cu majorarea randamentelor corespunzătoare în anul 2023, ceea ce a condus la pierderi nerealizate din preț la sfârșitul exercițiului financiar. În anul 2022, aceste pierderi au fost substanțial mai mari, întrucât randamentele corespunzătoare au crescut semnificativ, conducând la o reducere considerabilă a valorii de piață a majorității titlurilor de valoare deținute în aceste portofolii la sfârșitul exercițiului financiar respectiv.

Nota 26 – Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane

Veniturile de la acest post constau, în principal, în taxe de supraveghere. Cheltuielile includ preponderent comisioanele de custodie.

Venituri și cheltuieli aferente atribuțiilor de supraveghere
Veniturile legate de supravegherea bancară cuprind, cu precădere, veniturile din taxe de supraveghere. BCE percepe taxe anuale entităților supravegheate pentru recuperarea cheltuielilor suportate în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere. Pe baza cheltuielilor anuale efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere pentru anul 2023 s-au ridicat la 654 de milioane EUR (față de 594 de milioane EUR în 2022).

Pentru a determina valoarea taxelor de supraveghere care urmează să fie percepute, cheltuielile anuale efective se ajustează cu sumele rambursate către/primite de la bănci individuale pentru perioadele de taxare anterioare și alte ajustări, inclusiv dobânzile încasate pentru plățile efectuate cu întârziere.^[53] Luând în considerare o ajustare corespunzătoare dobânzilor încasate pentru plățile efectuate cu întârziere, precum și rambursărilor nete către băncile individuale pentru perioadele de taxare anterioare, taxele anuale de supraveghere care urmează să fie percepute entităților supravegheate pentru perioada de taxare 2023 corespund unei sume aproape egale cu cheltuielile anuale efective, în valoare de 654 de milioane EUR^[54] (a se vedea nota 6.4 „Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate”). Taxele individuale de supraveghere vor fi facturate în trimestrul II 2024.^[55]

BCE este, de asemenea, abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu legislația bancară aplicabilă a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). Veniturile aferente nu sunt luate în considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere și nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate. În schimb, sumele aferente sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2023, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate au însumat 18 milioane EUR (față de 12 milioane EUR în 2022).

Prin urmare, veniturile BCE din atribuțiile de supraveghere au fost următoarele:

Cheltuielile asociate supravegherii bancare rezultă din supravegherea directă a entităților semnificative, monitorizarea supravegherii entităților mai puțin semnificative și îndeplinirea atribuțiilor orizontale și a serviciilor specializate. Acestea constau în cheltuielile directe ale funcției de supraveghere a BCE și cheltuielile relevante generate de departamentele de suport necesare pentru îndeplinirea responsabilităților de supraveghere ale BCE, reflectând serviciile furnizate de acestea în legătură cu: sediul și instalațiile; resursele umane; tehnologia informației; aspectele juridice, de audit și administrative; comunicare și traducere; și alte activități.

Cheltuielile efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE, care sunt recuperate prin intermediul taxelor anuale de supraveghere pentru anul 2023, au fost de 654 de milioane EUR (față de 594 de milioane EUR în 2022). Creșterea globală a fost generată de majorarea cheltuielilor de personal în 2023. În anul precedent, cheltuielile de personal au fost diminuate de câștigurile actuariale luate în considerare în legătură cu alte beneficii pe termen lung rezultate din majorarea semnificativă a ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială la sfârșitul anului 2022^[56]. În 2023, numărul mediu mai ridicat de membri ai personalului care lucrează pentru Supravegherea bancară a BCE, precum și ajustările salariale au contribuit, de asemenea, la majorarea cheltuielilor de personal. Pe lângă cheltuielile de personal mai ridicate, creșterea globală a cheltuielilor legate de atribuțiile de supraveghere a fost determinată și de reluarea completă a activității în domeniul supravegherii bancare ulterior perioadei de pandemie.

Nota 27 – Venituri din acțiuni și participații

În anul 2023, la acest post sunt menționate dividendele în valoare de 1 milion EUR (față de 1 milion EUR în 2022) încasate pentru acțiunile deținute de BCE la BRI (a se vedea nota 6.2 „Alte active financiare”).

Nota 28 – Alte venituri

În anul 2023, alte venituri s-au ridicat la 72 de milioane EUR (față de 61 de milioane EUR în 2022) și au provenit în principal din contribuțiile BCN participante la costurile suportate de BCE în legătură cu proiectele și serviciile active ale SEBC.

Nota 29 – Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal au fost următoarele:

Numărul mediu de angajați, exprimat în echivalent de normă întreagă^[57], a fost de 4 222 (față de 4 136 în anul 2022), dintre care 380 în posturi de conducere (față de 373 în anul anterior).

Salariile și alocațiile s-au majorat ca urmare a creșterii numărului mediu de angajați ai BCE, cu precădere în domeniul supravegherii bancare, precum și a ajustărilor salariale. Această majorare a fost parțial anulată de diminuarea costurilor asociate beneficiilor postangajare, generată, în principal pe fondul creșterii ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială în vederea calculării costului serviciilor prestate în anul 2023^[58] (a se vedea nota 13.3 „Diverse”).

Remunerarea membrilor Comitetului executiv și a membrilor Consiliului de supraveghere
Membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE primesc un salariu de bază, precum și o indemnizație de reședință. În cazul președintelui, în locul indemnizației de reședință se asigură o reședință. Membrii Comitetului executiv și președintele Consiliului de supraveghere primesc, de asemenea, o indemnizație de reprezentare. Sub rezerva Condițiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene, membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere pot avea dreptul la alocația pentru gospodărie, alocația pentru copiii aflați în întreținere, alocația școlară și alte alocații, în funcție de situația individuală a acestora. Salariile se impozitează în beneficiul UE, din acestea deducându-se și contribuțiile la sistemele de pensii, de asigurări sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor. Alocațiile nu sunt impozabile și nu sunt luate în considerare la calculul pensiei.

În anul 2023, salariile de bază plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE (respectiv exceptând reprezentanții autorităților naționale de supraveghere) au fost următoarele:^[59]

Suma totală a alocațiilor plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere și a contribuțiilor achitate de BCE în numele acestora la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor a fost de 1 169 703 EUR (față de 1 110 618 EUR în anul anterior).

De asemenea, pot fi acordate plăți tranzitorii foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere, pe o perioadă limitată după încetarea mandatelor lor. În anul 2023, aceste plăți, alocațiile conexe și contribuțiile BCE la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor pentru foștii membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere au însumat 365 864 EUR (comparativ cu 742 892 EUR în anul anterior). Reducerea acestor plăți s-a datorat, în principal, numărului mai mic de foști membri care au beneficiat de acestea în 2023, comparativ cu 2022.

Plățile legate de pensii, inclusiv alocațiile postangajare, și contribuțiile la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor destinate foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere și persoanelor aflate în întreținerea acestora au reprezentat 2 670 313 EUR (față de 1 095 737 EUR în anul 2022)^[60]. În anul 2023, această sumă a inclus o plată forfetară după pensionare, achitată unui fost membru în locul plăților viitoare aferente pensiei.

Nota 30 – Cheltuieli administrative

Cheltuielile administrative au fost următoarele:

Creșterea generală a cheltuielilor administrative în anul 2023 s-a datorat, în principal, (i) majorării cheltuielilor pentru asistență constând în consultanță externă în legătură cu activitățile de întreținere a sistemelor informatice și cu proiectele Eurosistemului („Servicii externe”), (ii) reluării complete a activității după pandemie, în special în domeniul supravegherii bancare, și (iii) impactului inflației. Ultimii doi factori determinanți au afectat diverse cheltuieli înregistrate la acest post.

Nota 31 – Servicii de producere a bancnotelor

În anul 2023, aceste cheltuieli s-au ridicat la 9 milioane EUR (față de 9 milioane EUR în 2022) și se referă mai ales la costurile asociate transportului transfrontalier de bancnote euro între imprimerii și BCN, din perspectiva livrărilor de bancnote noi, dar și între BCN, pentru acoperirea deficitelor de bancnote din stocuri excedentare. Aceste costuri sunt suportate de BCE la nivel central.

2.7 Evenimente ulterioare datei bilanțului

Nota 32 – Ajustarea o dată la cinci ani a grilei de repartiție a BCE

În conformitate cu articolul 29 din Statutul SEBC, ponderile atribuite BCN în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE se ajustează la fiecare cinci ani^[61]. Cea de-a cincea astfel de modificare de la înființarea BCE a fost efectuată la data de 1 ianuarie 2024, după cum urmează:

Impactul asupra capitalului vărsat al BCE
Ca urmare a reducerii globale cu 0,2200 puncte procentuale a ponderii BCN din zona euro (cu capitalul subscris vărsat integral) în capitalul subscris al BCE în valoare de 10 825 de milioane EUR, precum și a majorării echivalente a celei aferente BCN din afara zonei euro (care varsă numai 3,75% din capitalul lor subscris), capitalul vărsat al BCE a scăzut cu 23 de milioane EUR la data de 1 ianuarie 2024.

Impactul asupra creanțelor BCN echivalente cu activele externe de rezervă transferate la BCE
În conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, contribuțiile BCN la transferul de active externe de rezervă către BCE sunt stabilite proporțional cu cota deținută în capitalul subscris al BCE. Având în vedere scăderea ponderii BCN din zona euro (care au transferat active externe de rezervă la BCE) în capitalul subscris al BCE, creanța echivalentă acestui transfer a fost, de asemenea, ajustată în consecință, ceea ce a determinat, la data de 1 ianuarie 2024, o reducere a acesteia cu 109 milioane EUR, sumă care a fost rambursată BCN din zona euro.

2.8 Situațiile financiare 2019-2023

2.8.1 Bilanțul contabil

2.8.2 Contul de profit și pierdere

3 Raportul auditorului independent

Către președinta și Consiliul guvernatorilor
Băncii Centrale Europene
Frankfurt pe Main

Raport privind auditul situațiilor financiare 2023

Opinie

Am auditat situațiile financiare ale Băncii Centrale Europene (BCE) pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2023, care sunt incluse în conturile anuale ale BCE și cuprind bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, un rezumat al politicilor contabile semnificative, precum și alte note explicative.

În opinia noastră, situațiile financiare anexate oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară a BCE la data de 31 decembrie 2023, precum și la rezultatele operațiunilor sale financiare pentru exercițiul încheiat la data respectivă, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor, enunțate în Decizia (UE) 2016/2247 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), cu modificările ulterioare, bazată pe Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34), cu modificările ulterioare.

Baza opiniei

Auditul nostru a fost desfășurat în concordanță cu Standardele Internaționale de Audit (International Standards on Auditing – ISA). Responsabilitățile noastre în conformitate cu standardele respective sunt descrise mai detaliat în secțiunea referitoare la responsabilitățile auditorului pentru auditul situațiilor financiare din acest raport. Suntem independenți față de BCE, conform cerințelor etice germane relevante pentru auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, care respectă Codul etic al profesioniștilor contabili („Codul IESBA”), elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili, și ne-am îndeplinit celelalte responsabilități etice în baza acestor cerințe. Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

Alte informații

Responsabilitatea pentru alte informații cuprinse în conturile anuale ale BCE revine Comitetului executiv al BCE („Comitetul executiv”). La alte informații sunt incluse toate informațiile cuprinse în conturile anuale ale BCE, cu excepția situațiilor financiare ale BCE și a raportului auditorului.

Opinia noastră privind situațiile financiare nu acoperă și aceste alte informații și nu exprimăm niciun fel de concluzie de asigurare cu privire la acestea.

În legătură cu auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, responsabilitatea noastră este să citim aceste alte informații și, în acest demers, să apreciem dacă acestea sunt semnificativ inconsecvente cu situațiile financiare sau cu cunoștințele pe care noi le-am obținut în timpul auditului ori dacă acestea par a fi denaturate semnificativ.

Responsabilitățile Comitetului executiv și ale persoanelor însărcinate cu guvernanța în legătură cu situațiile financiare

Comitetul executiv este responsabil de întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor și enunțate în Decizia (UE) 2016/2247 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), cu modificările ulterioare, bazată pe Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34), cu modificările ulterioare. Totodată, Comitetul executiv are responsabilitatea controlului intern pe care îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situații financiare care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

În întocmirea situațiilor financiare, Comitetul executiv este responsabil cu evaluarea capacității BCE de a-și continua activitatea, cu prezentarea, dacă este cazul, a aspectelor referitoare la continuitatea activității și cu utilizarea principiului contabil al continuității activității.

Persoanele însărcinate cu guvernanța sunt responsabile cu monitorizarea procesului de raportare financiară al BCE.

Responsabilitățile auditorului cu privire la auditul situațiilor financiare

Obiectivele noastre sunt obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situațiile financiare în ansamblu sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, și redactarea unui raport al auditorului care să includă opinia noastră. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu constituie o garanție potrivit căreia un audit efectuat în conformitate cu ISA va depista întotdeauna o denaturare semnificativă, acolo unde aceasta există. Denaturările pot fi cauzate de fraude sau erori și sunt considerate semnificative în cazul în care, la nivel individual sau agregat, se poate anticipa, în mod rezonabil, că acestea vor influența deciziile economice adoptate de utilizatori pe baza acestor situații financiare.

În cadrul auditului efectuat în conformitate cu ISA, facem apel la raționamentul profesional și ne păstrăm scepticismul profesional pe parcursul planificării și efectuării auditului. De asemenea:

• identificăm și evaluăm riscurile unor denaturări semnificative ale situațiilor financiare, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, concepem și derulăm proceduri de audit care să răspundă riscurilor identificate și obținem probe de audit care sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit. Riscul nedepistării unei denaturări semnificative cauzate de o fraudă este mai ridicat decât cel asociat nedepistării unei erori, întrucât frauda poate presupune coluziuni, falsificări, omisiuni intenționate, declarații false sau eludarea controlului intern;
• obținem o înțelegere a controlului intern relevant pentru audit, scopul fiind stabilirea unor proceduri de audit adecvate circumstanțelor date, și nu exprimarea unei opinii asupra eficacității controlului intern al BCE;
• evaluăm gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate și judiciozitatea estimărilor contabile și a datelor conexe publicate de conducere;
• concluzionăm asupra caracterului adecvat al utilizării de către conducere a principiului contabil al continuității activității și, pe baza probelor de audit obținute, asupra posibilei existențe a unor incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiții care pot ridica dubii serioase asupra capacității BCE de a asigura continuitatea activității. În cazul în care ajungem la concluzia că există incertitudini semnificative, avem obligația de a atrage atenția, în raportul auditorului, cu privire la datele conexe publicate în situațiile financiare sau, în cazul în care acestea sunt inadecvate, de a ne modifica opinia. Concluziile noastre se bazează pe probele de audit obținute până la data întocmirii raportului auditorului;
• evaluăm prezentarea generală, structura și conținutul situațiilor financiare, inclusiv datele publicate, precum și dacă situațiile financiare redau operațiunile și evenimentele care stau la baza acestora într-un mod care oferă o imagine fidelă.

Avem obligația de a comunica cu persoanele însărcinate cu guvernanța în ceea ce privește, printre altele, sfera de aplicare și calendarul planificat al auditului, precum și constatările importante ale auditului, inclusiv orice deficiențe semnificative identificate la nivelul controlului intern pe parcursul auditului.

Frankfurt pe Main, 14 februarie 2024

Baker Tilly GmbH & Co. KG
Wirtschaftsprüfungsgesellschaft
(Düsseldorf)

4 Notă privind distribuirea profitului/pierderilor

Prezenta notă nu face parte din situațiile financiare ale BCE aferente exercițiului financiar 2023.

În conformitate cu articolul 33 din Statutul SEBC, profitul net al BCE se transferă în următoarea ordine:

1. o sumă, care urmează a fi stabilită de Consiliul guvernatorilor și care nu poate depăși 20% din profitul net, este transferată la fondul general de rezervă în limita a 100% din capital; și
2. profitul net rămas se distribuie acționarilor BCE, proporțional cu cotele vărsate la capital.^[62]

În cazul în care BCE înregistrează o pierdere, aceasta poate fi acoperită din fondul general de rezervă al BCE și, dacă este necesar, după adoptarea unei decizii de către Consiliul guvernatorilor, din veniturile monetare obținute în cursul exercițiului financiar respectiv, proporțional cu și până la concurența sumelor alocate BCN în conformitate cu articolul 32.5 din Statutul SEBC.^[63]

Pierderea BCE pentru anul 2023, după eliberarea întregii sume din provizionul pentru riscuri financiare, s-a cifrat la 1 266 de milioane EUR (față de zero în 2022). În urma unei decizii adoptate de Consiliul guvernatorilor, această pierdere va fi reportată în bilanțul BCE și va fi compensată de profiturile viitoare.