CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 30 ianuarie 2025

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare.

Procesul dezinflaționist avansează în mod corespunzător. Inflația a continuat să evolueze, în linii mari, în concordanță cu proiecțiile experților și ar trebui să revină în cursul acestui an la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Majoritatea măsurilor inflației de bază sugerează plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei noastre. Inflația internă se menține ridicată, mai ales pe seama faptului că salariile și prețurile din anumite sectoare încă se ajustează cu un decalaj substanțial la saltul anterior al inflației. Dinamica salarială se moderează însă conform așteptărilor, iar profiturile amortizează parțial impactul asupra inflației.

Reducerile noastre recente ale ratelor dobânzilor diminuează progresiv costul împrumuturilor noi acordate firmelor și populației. În același timp, condițiile de finanțare continuă să fie stricte, inclusiv datorită faptului că politica noastră monetară rămâne restrictivă, iar majorările anterioare ale ratelor dobânzilor încă se transmit la nivelul stocului de credite, unele împrumuturi ajunse la scadență fiind reînnoite la rate mai ridicate ale dobânzilor. Economia se confruntă în continuare cu influențe nefavorabile, dar majorarea veniturilor reale și disiparea progresivă a efectelor politicii monetare restrictive ar trebui să sprijine creșterea cererii în timp.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Conform estimării preliminare a Eurostat, economia a înregistrat o stagnare în trimestrul IV și urmează să se mențină la niveluri modeste pe termen scurt. Potrivit sondajelor, activitatea în industria prelucrătoare se contractă în continuare, iar cea în sectorul serviciilor înregistrează o expansiune. Încrederea consumatorilor este fragilă, populația nefiind încă încurajată suficient de majorarea veniturilor reale să își sporească semnificativ cheltuielile.

Cu toate acestea, se mențin condițiile favorabile unei redresări. Deși s-a consemnat o temperare pe piața forței de muncă în ultimele luni, aceasta continuă să fie robustă, rata șomajului situându-se în continuare la un nivel scăzut de 6,3% în luna decembrie. O piață solidă a locurilor de muncă și creșterea veniturilor ar trebui să întărească încrederea consumatorilor și să permită majorarea cheltuielilor. Costurile de creditare mai accesibile ar trebui, de asemenea, să impulsioneze, în timp, consumul și investițiile. În absența unei escaladări a tensiunilor comerciale, exporturile ar trebui să sprijine redresarea, pe fondul majorării cererii globale.

Politicile fiscale și structurale ar trebui să amelioreze productivitatea, competitivitatea și reziliența economiei. Considerăm binevenită inițiativa „Busola pentru competitivitate” a Comisiei Europene, care oferă o foaie de parcurs cu măsuri concrete. Este esențial să se dea curs, prin noi politici structurale concrete și ambițioase, propunerilor formulate de Mario Draghi în vederea creșterii competitivității europene și a celor formulate de Enrico Letta cu privire la capacitarea pieței unice. Autoritățile guvernamentale ar trebui să implementeze în totalitate și fără întârziere angajamentele asumate conform cadrului de guvernanță economică al UE, ceea ce va contribui la reducerea de o manieră susținută a deficitelor bugetare și a ponderilor datoriei publice în PIB, favorizând totodată reformele destinate stimulării creșterii economice și investițiile.

Inflația

Inflația anuală a urcat la 2,4% în luna decembrie, față de 2,2% în noiembrie. Similar celor două luni precedente, majorarea a fost anticipată și a reflectat cu precădere ieșirea din calcul a scăderilor abrupte înregistrate anterior de prețurile produselor energetice. Alături de o creștere lunară în decembrie, aceasta a condus la un nivel ușor mai ridicat al prețurilor produselor energetice în termeni anuali, după patru scăderi consecutive. Dinamica prețurilor alimentelor s-a redus marginal la 2,6%, iar cea a bunurilor la 0,5%. Componenta „servicii” a inflației s-a accelerat ușor la 4,0%.

Majoritatea indicatorilor inflației de bază au evoluat în concordanță cu o revenire susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu. Inflația internă, care urmează îndeaproape inflația măsurată prin prețurile serviciilor, s-a menținut ridicată, în condițiile în care câștigurile salariale și prețurile unor servicii încă se ajustează cu un decalaj substanțial la saltul anterior al inflației. În același timp, semnalele recente indică moderarea în continuare a presiunilor salariale și rolul de amortizor pe care îl dețin profiturile.

Anticipăm că inflația va fluctua în jurul nivelului actual pe termen scurt. Aceasta ar trebui să se plaseze ulterior de o manieră susținută în jurul țintei de 2% pe termen mediu. Diminuarea presiunilor generate de costurile cu forța de muncă și manifestarea în continuare a impactului înăspririi anterioare a politicii monetare asupra prețurilor de consum ar trebui să contribuie la acest proces. Deși scăderile înregistrate în toamnă de indicatorii de piață privind măsurile de compensare a inflației s-au inversat în general, cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Accentuarea fricțiunilor la nivelul schimburilor comerciale internaționale ar putea frâna creșterea economică în zona euro prin inhibarea exporturilor și încetinirea economiei mondiale. Deteriorarea încrederii ar putea împiedica redresarea consumului și a investițiilor în ritmul anticipat. Această evoluție ar putea fi amplificată de riscuri geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, care ar putea perturba aprovizionarea cu produse energetice și ar afecta în continuare schimburile comerciale internaționale. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai redusă în cazul în care efectele întârziate ale înăspririi politicii monetare persistă pe o perioadă mai îndelungată decât s-a anticipat. Dinamica economică ar putea fi mai intensă dacă relaxarea condițiilor de finanțare și scăderea inflației permit o revigorare mai rapidă a consumului și a investițiilor pe plan intern.

Inflația ar putea consemna niveluri mai ridicate în cazul în care majorările salariale sau ale profiturilor întrec așteptările. Riscuri în sensul creșterii la adresa inflației sunt generate și de intensificarea tensiunilor geopolitice, care ar putea determina, pe termen scurt, majorarea prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri și ar perturba schimburile comerciale internaționale. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care încrederea redusă și temerile legate de evenimentele geopolitice împiedică redresarea consumului și a investițiilor în ritmul preconizat, dacă politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neanticipate a mediului economic în restul lumii. Intensificarea fricțiunilor la nivelul schimburilor comerciale internaționale ar accentua incertitudinile asociate perspectivelor inflației în zona euro.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață în zona euro au înregistrat o creștere ulterior ședinței noastre din luna decembrie, reflectând parțial ratele mai ridicate ale dobânzilor de pe piețele financiare internaționale. Deși condițiile de finanțare rămân stricte, reducerile ratelor creează treptat premisele diminuării costurilor împrumuturilor pentru firme și populație.

Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor a coborât la 4,5% în luna noiembrie, în timp ce costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-a menținut la 3,6%. Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi a scăzut ușor la 3,5%.

Dinamica creditării bancare a firmelor s-a intensificat la 1,5% în decembrie, față de 1,0% în noiembrie, pe fondul unui flux lunar robust, iar cea a titlurilor de natura datoriei emise de firme s-a moderat la 3,2% în termeni anuali. Creditele ipotecare au continuat să se dinamizeze progresiv, dar s-au menținut, în ansamblu, la niveluri modeste, înregistrând un ritm anual de creștere de 1,1%.

După cum indică cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar, standardele de creditare aferente împrumuturilor acordate firmelor au redevenit mai restrictive în trimestrul IV 2024, după ce s-au stabilizat, în linii mari, în cele patru trimestre precedente. Noua înăsprire a reflectat, în principal, faptul că băncile devin mai preocupate de riscurile cu care se confruntă clienții lor și sunt mai puțin dispuse să își asume riscuri la rândul lor. Cererea de împrumuturi a firmelor a înregistrat o ușoară creștere în trimestrul IV, dar s-a menținut, în general, modestă. Standardele de creditare aferente creditelor ipotecare au fost, în linii mari, nemodificate, după trei trimestre de relaxare, în timp ce cererea de credite ipotecare a consemnat din nou o creștere puternică, în principal pe seama ratelor mai atractive ale dobânzilor.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.