CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 25 ianuarie 2024

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informațiile noi au confirmat, în linii mari, evaluarea noastră precedentă privind perspectivele inflației pe termen mediu. Deși asupra inflației totale a acționat un efect de bază în sensul creșterii asociat prețurilor produselor energetice, trendul descendent a continuat la nivelul inflației de bază, iar majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor se transmit în continuare de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare. Condițiile restrictive de finanțare frânează cererea, ceea ce contribuie la reducerea inflației.

Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE se situează la niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la acest obiectiv. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele noastre de politică monetară vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar.

Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Este probabil ca economia zonei euro să fi înregistrat o stagnare în ultimul trimestru al anului 2023. Datele noi continuă să semnaleze o evoluție modestă pe termen scurt. Cu toate acestea, unii indicatori anticipativi din sondaje sugerează o intensificare a creșterii economice pe un orizont de timp mai îndelungat.

Piața forței de muncă a rămas robustă. Rata șomajului, care s-a situat la 6,4% în noiembrie, a revenit la cel mai scăzut nivel înregistrat de la introducerea euro, iar un număr mai mare de lucrători a intrat în rândul forței de muncă. În același timp, cererea de forță de muncă consemnează o încetinire, în condițiile în care sunt anunțate mai puține oferte de locuri de muncă.

Autoritățile guvernamentale ar trebui să continue retragerea măsurilor de sprijin asociate scumpirii produselor energetice pentru a evita alimentarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu. Politicile fiscale și structurale ar trebui elaborate astfel încât să sporească productivitatea și competitivitatea economiei noastre, precum și să reducă progresiv ponderile ridicate ale datoriei publice. Reformele structurale și investițiile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, care ar fi susținute de implementarea integrală a programului „Next Generation EU”, pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu, sprijinind totodată tranziția ecologică și pe cea digitală. În urma acordului recent al Consiliului ECOFIN privind reformarea cadrului de guvernanță economică al UE, procesul legislativ ar trebui finalizat rapid, astfel încât noile norme să poată fi implementate fără întârziere. În plus, este imperativă accelerarea progreselor în direcția realizării unei uniuni a piețelor de capital și a finalizării uniunii bancare.

Inflația

Inflația a crescut la 2,9% în luna decembrie, în condițiile în care unele dintre măsurile fiscale anterioare de atenuare a impactului prețurilor ridicate ale produselor energetice au ieșit din calculul ratei anuale a inflației, deși redinamizarea acesteia a fost inferioară celei anticipate. În afara acestui efect de bază, trendul general de scădere a inflației a continuat. Dinamica prețurilor alimentelor a încetinit la 6,1% în decembrie. De asemenea, inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a diminuat din nou, la 3,4%, ca urmare a reducerii la 2,5% a dinamicii prețurilor bunurilor. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a menținut stabilă la 4,0%.

Se anticipează că inflația se va tempera în continuare pe parcursul acestui an, pe fondul disipării efectelor asociate șocurilor energetice anterioare, blocajelor la nivelul ofertei și redeschiderii postpandemice a economiei și în condițiile în care politica monetară mai restrictivă continuă să afecteze cererea.

Aproape toate măsurile inflației de bază au continuat să se reducă în luna decembrie. Rata ridicată a majorărilor salariale și scăderea productivității muncii mențin la niveluri înalte presiunile inflaționiste interne, chiar dacă și acestea au început să se diminueze. În același timp, profiturile unitare mai scăzute au început să modereze efectul inflaționist al creșterii costurilor unitare cu forța de muncă. Măsurile anticipațiilor privind inflația pe termen mai scurt s-au redus semnificativ, iar cele privind inflația pe termen mai lung se situează cu precădere la circa 2%.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Creșterea economică ar putea fi mai redusă, dacă efectele politicii monetare se dovedesc a fi mai puternice decât s-a anticipat. O evoluție mai modestă a economiei mondiale sau încetinirea în continuare a schimburilor comerciale internaționale ar afecta, de asemenea, avansul economic în zona euro. Războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu reprezintă principalele surse de risc geopolitic. Drept consecință, firmele și populația pot deveni mai puțin încrezătoare în ceea ce privește viitorul, iar schimburile comerciale internaționale pot fi perturbate. Expansiunea economică ar putea fi mai ridicată în cazul în care majorarea veniturilor reale antrenează cheltuieli mai mari decât cele anticipate sau dacă economia mondială înregistrează un avans peste așteptări.

Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației includ intensificarea tensiunilor geopolitice, îndeosebi în Orientul Mijlociu, care ar putea determina o majorare a prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri pe termen scurt și ar obstrucționa schimburile comerciale internaționale. De asemenea, inflația ar putea depăși valorile estimate, dacă majorările salariale întrec așteptările sau marjele de profit se dovedesc a fi mai reziliente. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neanticipate a mediului economic în restul lumii. De asemenea, inflația s-ar putea reduce mai rapid pe termen scurt, dacă prețurile produselor energetice evoluează în concordanță cu tendința descendentă recentă a așteptărilor pieței cu privire la traiectoria viitoare a prețurilor petrolului și ale gazelor naturale.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață au înregistrat, în linii mari, fluctuații minore de la ultima noastră ședință. Politica noastră monetară restrictivă continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare generale. Ratele dobânzilor la creditele acordate firmelor s-au redus ușor la 5,2% în luna noiembrie, în timp ce ratele creditelor ipotecare s-au majorat în continuare la 4,0%.

Ratele ridicate ale dobânzilor la împrumuturi, alături de reducerile asociate ale planurilor de investiții și ale achizițiilor de locuințe au condus la o nouă scădere a cererii de credite în trimestrul IV, după cum indică cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar. Deși înăsprirea standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor și gospodăriilor populației s-a moderat, standardele s-au menținut restrictive, pe fondul temerilor băncilor cu privire la riscurile cu care se confruntă clienții acestora.

În acest context, dinamica creditului a consemnat o relativă ameliorare, dar se menține, în ansamblu, modestă. După declinul din octombrie, creditele acordate firmelor au înregistrat o stagnare în luna noiembrie față de anul anterior, pe fondul redresării fluxului lunar al împrumuturilor pe termen scurt. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației a fost unul modest, de 0,5%.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE se situează la niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la acest obiectiv. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele noastre de politică monetară vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.