Anul pe scurt

Deși activitatea economică și-a continuat expansiunea în zona euro în anul 2018, creșterea economică a consemnat o pierdere de ritm, reducându-se de la 2,5% în 2017 la 1,8% în 2018, pe fondul manifestării unor influențe nefavorabile pe parcursul anului. Încetinirea semnificativă a schimburilor comerciale internaționale, alături de o serie de factori specifici unor țări și sectoare, a afectat sectorul extern și, cu precădere, industria prelucrătoare.

Cu toate acestea, economia zonei euro s-a menținut relativ rezilientă, impulsionată de redresarea în continuare a pieței forței de muncă. Populația ocupată a crescut cu 10 milioane de persoane de la nivelul minim atins la jumătatea anului 2013, iar rata șomajului s-a redus la 7,8% în luna decembrie, cel mai scăzut nivel înregistrat din octombrie 2008. Dinamica puternică a pieței forței de muncă s-a materializat într−o creștere constantă și generalizată a câștigurilor salariale, care s-a situat la 2,2% în ultimul trimestru. La rândul său, dinamizarea ocupării forței de muncă și a salariilor a contribuit la sprijinirea cheltuielilor de consum.

Inflația totală s-a accelerat comparativ cu anul precedent, situându-se, în medie, la 1,7% pe parcursul anului 2018, deși această creștere a reflectat, în principal, majorarea prețurilor produselor energetice. Măsurile inflației de bază au înregistrat, în linii mari, fluctuații minore pe parcursul perioadei analizate. Cu toate acestea, date fiind perspectivele cererii interne, ale pieței forței de muncă și ale dinamicii salariale, am fost încrezători în convergența în continuare a ratelor inflației către obiectivul nostru pe termen mediu.

Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a anticipat în luna iunie 2018 reducerea ritmului lunar al achizițiilor nete efectuate în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) la 15 miliarde EUR începând cu luna septembrie și – sub rezerva unor date noi care să confirme previziunile privind inflația pe termen mediu – încetarea acestora în decembrie. Totodată, Consiliul guvernatorilor a comunicat că anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale cel puțin până în vara anului 2019^[1] și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru a asigura că evoluția inflației rămâne în concordanță cu anticipațiile privind o ajustare susținută a traiectoriei inflației.

În luna decembrie, Consiliul guvernatorilor a analizat perspectivele economice și a concluzionat că evaluarea din luna iunie era în continuare, în linii mari, corectă. Pe această bază, Consiliul guvernatorilor a încetat achizițiile nete de active în cadrul APP și a confirmat amplificarea semnalelor transmise cu privire la traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor. În paralel, acesta a confirmat necesitatea aplicării în continuare a unui stimul monetar semnificativ pentru a susține acumularea de noi presiuni din surse interne asupra prețurilor și evoluția inflației totale pe termen mediu.

Acest stimul urmează să fie furnizat de semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative, coroborate cu reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadență din stocul considerabil de active achiziționate în cadrul APP. Consiliul guvernatorilor a transmis că aceste reinvestiri vor continua pe o perioadă extinsă după data majorării ratelor dobânzilor reprezentative și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor a confirmat faptul că, indiferent de situație, este pregătit să își ajusteze toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația continuă să evolueze într-un mod susținut în direcția obiectivului său.

Totodată, continuarea redresării interne și măsurile micro- și macroprudențiale au contribuit la sprijinirea rezilienței sectorului financiar în anul 2018. Rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a instituțiilor semnificative a ajuns la 14,2% la sfârșitul trimestrului III 2018. Stocul de credite neperformante s-a redus cu 94 de miliarde EUR în primele trei trimestre ale anului 2018, iar rata agregată a creditelor neperformante aferentă instituțiilor semnificative din zona euro s-a situat la 4,2%, în scădere de la 5,2% cu un an înainte.

Asumarea de riscuri pe unele segmente ale piețelor financiare și imobiliare a contribuit la semnalele moderate de supraevaluare a prețurilor în unele zone, cu diferențe semnificative între țări, riscurile continuând să se intensifice în sectorul financiar nebancar. În acest context, au fost implementate, în țările din zona euro, măsuri macroprudențiale destinate reducerii riscurilor sistemice: pe parcursul anului 2018, BCE a evaluat 103 notificări privind decizii de politică macroprudențială ale autorităților naționale.

BCE a continuat să sprijine reforma ratelor dobânzilor de referință în zona euro, elaborând în 2018 o nouă rată de referință pentru piața monetară. BCE a publicat metodologia pentru rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) în luna iunie 2018, după sprijinul larg primit în urma a două consultări publice. €STR se bazează pe volume medii zilnice în valoare de aproximativ 32 de miliarde EUR tranzacționate de circa 32 de bănci. Grupul de lucru al sectorului privat pentru ratele fără risc la operațiunile în euro a recomandat înlocuirea EONIA cu €STR în luna septembrie 2018. €STR va deveni disponibilă în octombrie 2019, după o perioadă de testare internă riguroasă în cadrul Eurosistemului.

Anul 2018 a marcat, de asemenea, un important pas înainte în domeniul plăților în euro. În luna noiembrie, Eurosistemul a lansat Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET instant payment settlement – TIPS), care permite efectuarea plăților instant la orice oră în mai puțin de zece secunde.

După cum a arătat sondajul Eurobarometru din luna decembrie, sprijinul pentru euro a crescut la 75% în anul 2018. BCE și-a continuat eforturile de comunicare cu cetățenii din zona euro și de optimizare a asumării responsabilității și a transparenței prin colaborarea cu Parlamentul European, dar și prin extinderea dialogurilor organizate în cadrul inițiativei ECB Youth Dialogue și prin promovarea utilizării website-ului său, a mijloacelor de comunicare socială și a Centrului pentru vizitatori.

Cu privire la anul următor, stimulul monetar substanțial rămâne esențial pentru a asigura acumularea în continuare de presiuni din surse interne asupra prețurilor pe termen mediu. Având în vedere persistența incertitudinilor legate de factori geopolitici, de amenințarea protecționismului și de vulnerabilitățile de pe piețele emergente, conduita politicii monetare în zona euro va continua să necesite răbdare, prudență și consecvență.

Frankfurt pe Main, aprilie 2019

Mario Draghi
Președinte

Anul în cifre

1 Activitatea economică a continuat să crească într-un ritm peste potențial, iar presiunile din partea costurilor s-au intensificat și s-au generalizat

După dinamica deosebit de alertă înregistrată în 2017, expansiunea economică a zonei euro a continuat în 2018, deși într-un ritm mai moderat, în condițiile în care cererea externă s-a încetinit și o serie de factori specifici anumitor țări și sectoare au inhibat creșterea. Totodată, s-au menținut factorii fundamentali ai cererii interne. Îmbunătățirea în continuare a condițiilor de pe piețele forței de muncă au sprijinit consumul privat, iar investițiile corporative au continuat să beneficieze de condițiile de finanțare favorabile și de ameliorarea bilanțurilor. Expansiunea și tensionarea piețelor forței de muncă s-au reflectat, de asemenea, în continuarea intensificării și generalizării presiunilor din partea costurilor pe plan intern. Totodată, măsurile inflației de bază au rămas, în general, la niveluri scăzute. Cu toate acestea, privind în perspectivă, se așteaptă ca inflația de bază să crească pe termen mediu, susținută de măsurile de politică monetară ale BCE, de expansiunea economică în curs și de dinamizarea câștigurilor salariale.

1.1 O expansiune globală mai puțin echilibrată

Expansiunea economiei globale a continuat să înregistreze un ritm constant de 3,6% în primele trei trimestre ale anului 2018, similar celui din anul precedent și apropiat de media pe termen lung (Graficul 1). Totuși, comparativ cu anii anteriori, creșterea activității economice a devenit mai neuniformă și mai puțin sincronizată de la o țară la alta. Deși s-a menținut robustă în Statele Unite, creșterea a avut un parcurs ezitant în alte economii, printre care Japonia și unele piețe emergente, în special Turcia și Argentina. De asemenea, ritmul activității economice a încetinit în China în a doua jumătate a anului 2018. Analizând diferitele componente, dinamica pozitivă a producției industriale și cea a schimburilor comerciale internaționale s-au diminuat, în timp ce avansul consumului privat a fost în continuare solid.

Odată cu începutul celui de-al nouălea an consecutiv de expansiune, ratele șomajului consemnate atât de economiile dezvoltate, cât și de economiile de piață emergente au continuat să scadă și, în multe țări, au atins praguri minime post-criză. În unele cazuri, acestea au înregistrat chiar niveluri minime istorice, ca de exemplu în Regatul Unit și în Japonia. Deficitele de forță de muncă au devenit evidente în mai multe economii dezvoltate, mai ales la nivelul persoanelor cu specializări și cu un nivel înalt de calificare.

Există tot mai multe semne potrivit cărora reducerea curentă a gradului de neutilizare a capacităților de producție și a decalajului negativ dintre cerere și ofertă pe piețele forței de muncă la nivel global a determinat treptat, deși lent, o accelerare a dinamicii câștigurilor salariale și o majorare a inflației de bază. În țările OCDE, inflația de bază (exclusiv alimente și produse energetice) a crescut la 2,1% în 2018. Inflația totală a consemnat un avans mult mai puternic, ajungând la 2,6% în termeni anuali, deși s-a temperat în a doua jumătate a anului, în principal pe seama scăderii prețului petrolului (Graficul 2).

Evoluțiile pe partea ofertei au fost un determinant esențial al prețurilor petrolului în 2018, într-un mediu caracterizat în continuare de o cerere globală solidă și stocuri limitate. În prima jumătate a anului, prețurile petrolului au crescut progresiv de la aproximativ 67 USD/baril la 79 USD/baril, în urma îndeplinirii peste așteptări a angajamentelor privind restrângerea producției de către cei 22 de producători OPEC și non-OPEC. Prețurile petrolului au fluctuat între 70 USD/baril și 86 USD/baril până la începutul toamnei, dar ulterior au coborât până la aproape 52 USD/baril la finele anului. Majorarea până la un nivel maxim de 86 USD/baril la începutul lunii octombrie a fost asociată cu temerile privind un declin abrupt al exporturilor de petrol ale Iranului, în urma reintroducerii unor sancțiuni de către Statele Unite. Cu toate acestea, prețurile petrolului s-au moderat semnificativ până la sfârșitul lunii decembrie, datorită unui mix de perspective în scădere privind cererea și preocupări legate de un surplus de ofertă, având în vedere faptul că Statele Unite, o parte din producătorii OPEC și Federația Rusă și-au majorat producția. În plus, au existat unele excepții de la sancțiunile impuse Republicii Islamice Iran. În ceea ce privește prețurile materiilor prime exclusiv petrolul, acestea au scăzut pe ansamblu în 2018 (exprimate în dolari SUA)^[2]. Prețurile alimentelor și metalelor au rămas relativ stabile în prima jumătate a anului 2018. Prețurile alimentelor au coborât în a doua jumătate a anului atât pe seama ofertei globale ample de alimente, cât și a preocupărilor referitoare la tarifele SUA și la riscul de represalii din partea țărilor afectate. Și prețurile metalelor au scăzut începând din vară, ca urmare a diminuării cererii din China, dar și a preocupărilor privind escaladarea tensiunilor comerciale.

Cursul de schimb al euro s-a apreciat în termeni efectivi nominali (Graficul 3) de la începutul anului 2018. În termeni bilaterali, euro s-a depreciat față de alte valute principale. Euro s-a depreciat deosebit de semnificativ față de dolarul american, yenul japonez și – deși într-o mai mică măsură – față de francul elvețian. Totodată, euro s-a apreciat considerabil față de majoritatea valutelor piețelor emergente, în special față de renminbi chinezesc, precum și față de lira turcească și peso argentinian, ca urmare a evoluțiilor interne nefavorabile din cele două țări.

Deși creșterea globală și-a menținut ritmul solid, riscurile și incertitudinile au afectat tot mai mult această perspectivă. În special incertitudinea privind schimburile comerciale a crescut după măsurile Administrației SUA și după reacțiile partenerilor comerciali ai SUA. Aceasta a culminat odată cu cele două anunțuri făcute în vară de Administrația SUA cu privire la impunerea de taxe vamale asupra unor exporturi chinezești în valoare de 250 de miliarde USD și cu măsurile de retorsiune anunțate de China privind exporturi SUA în valoare de 110 miliarde USD. În plus, perspectivele schimburilor comerciale au fost afectate și de incertitudinile referitoare la Brexit. Deși impactul direct al acestor tarife ar trebui să rămână limitat la nivel global, astfel de amenințări protecționiste au potențialul de a eroda încrederea, de a perturba lanțurile globale de valoare adăugată și de a afecta investițiile, ceea ce reprezintă un risc în sensul scăderii la adresa perspectivelor economice globale. Spre finele anului, existau deja semne că incertitudinea care plana asupra schimburilor comerciale a început să afecteze activitatea economică. În cazul în care disputele în domeniul comerțului internațional continuă să escaladeze, creșterea economică globală ar putea fi grav periclitată.

1.2 Creșterea economică s-a temperat, dar a continuat să reflecte expansiunea în curs

După o dinamică deosebit de alertă în 2017, creșterea PIB real al zonei euro a consemnat o moderare până la 1,8% în 2018 (Graficul 4). Deși această decelerare a fost în principal atribuită încetinirii schimburilor comerciale internaționale, o contribuție suplimentară au avut și alți factori cu un caracter mai tranzitoriu. În prima jumătate a anului 2018, perturbările cauzate de condițiile meteorologice și măsurile din industrie, în special în sectorul transporturilor, au afectat producția în mai multe țări. În a doua jumătate a anului, și în special în trimestrul III, a avut loc o perturbare semnificativă a producției de automobile după introducerea, la 1 septembrie, a Procedurii armonizate la nivel mondial de testare a vehiculelor ușoare. Totodată, este posibil ca atenuarea expansiunii să fi fost impulsionată de o creștere a incertitudinilor pe plan politic, îndeosebi în ceea ce privește perspectiva intensificării protecționismului.

În același timp, ritmul de creștere imprimat de factorii fundamentali s-a menținut solid, sprijinit de o piață a forței de muncă robustă și o creștere constantă a veniturilor și profiturilor. Efectele propagate produse de evoluția modestă a cererii externe și de incertitudinea sporită privind aceasta din urmă asupra cererii interne s-au menținut limitate până în prezent.

Consumul privat din zona euro a crescut în 2018 într-un ritm mediu anual de circa 1,3%, susținut de creșterea veniturilor din muncă și de condițiile de finanțare favorabile. Totodată, majorarea treptată a prețului petrolului începând cu jumătatea anului 2017 nu a afectat semnificativ creșterea veniturilor disponibile reale. Pe măsură ce se înregistra continuarea expansiunii economice, impozitele și transferurile și-au accentuat ușor contribuția negativă în 2018. În perioadele de creștere economică, stabilizatorii fiscali automați tind să aibă un efect inhibitor asupra dinamicii veniturilor disponibile reale.

Creșterea cererii interne, condițiile de finanțare favorabile și profitabilitatea companiilor au susținut în continuare investițiile corporative din zona euro în 2018. Investițiile au raportat un avans și în sectoarele limitate de constrângeri privind capacitățile de producție, precum sectorul transporturilor. Cu toate acestea, mediul extern mai puțin dinamic și intensificarea incertitudinilor globale, în special cu privire la politicile comerciale, au afectat activitățile de investiții ale firmelor, îndeosebi ale celor mai expuse la mediul extern. Privind în perspectivă, este posibilă o temperare a dinamicii investițiilor corporative pe fondul susținerii mai reduse din partea mediului extern și al încetinirii cererii finale, dar și al înăspririi treptate anticipate a condițiilor de finanțare.

Investițiile în construcții, atât pe segmentul rezidențial, cât și pe cel nerezidențial, au continuat, de asemenea, să se îmbunătățească, deși de la niveluri reduse, în paralel cu redresarea piețelor imobiliare rezidențiale din zona euro. Această evoluție a reflectat, la rândul ei, expansiunea cererii interne, care a fost sprijinită de majorarea veniturilor reale, mediul caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor și condițiile favorabile de creditare. Totuși, blocajele de pe piața forței de muncă par să fi limitat creșterea activității în sectorul construcțiilor în cursul anului 2018.

În 2018, contribuția sectorului extern la performanța economică a zonei euro pe ansamblu a fost deosebit de modestă și, în orice caz, semnificativ mai redusă decât în 2017. Scăderea cererii externe, în special din Asia și îndeosebi pentru bunurile de capital, ca urmare a incertitudinilor sporite și a intensificării tensiunilor privind schimburile comerciale, a subminat exporturile zonei euro în regiune, frânând contribuția totală a exportului net la PIB. Exporturile către Regatul Unit și China au suferit cel mai mult din cauza modificării mediului internațional, în timp ce exporturile către Statele Unite au beneficiat probabil de efectele anticipării riscului ca Administrația SUA să aplice taxe vamale și la importurile din UE. Susținută de evoluțiile economice pozitive din zonă, dinamica schimburilor comerciale în interiorul zonei euro s-a dovedit inițial rezilientă. Totuși, s-a încetinit semnificativ în a doua jumătate a anului 2018, în condițiile în care incertitudinile legate de comerțul internațional și noile standarde privind emisiile autovehiculelor au afectat fluxurile comerciale de bunuri de capital și de mașini. Este posibil ca unele influențe nefavorabile să fi fost exercitate de aprecierile anterioare ale cursului de schimb al euro.

Creșterea producției în anul 2018 a continuat să aibă un caracter generalizat la nivelul sectoarelor economice (Graficul 5). Valoarea adăugată brută totală a crescut în continuare, într-un ritm de aproximativ 2%, relativ mai scăzut decât în anul anterior, dar apropiat de cele înregistrate în 2015 și 2016. Valoarea adăugată brută s-a majorat în 2018 atât în industrie (exclusiv construcții), cât și în sectorul serviciilor cu aproximativ 2%. Totodată, deși valoarea adăugată brută în construcții a rămas încă sub nivelul consemnat înainte de criză, a continuat să înregistreze o dinamică pozitivă, care s-a situat la aproximativ 4%. Această evoluție a confirmat din nou faptul că sectorul construcțiilor se redresează tot mai mult după perioada prelungită de declin sau creștere lentă care a urmat după izbucnirea crizei financiare în anul 2008.

Condițiile pe piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se amelioreze, în timp ce structura populației ocupate pe grupe de vârstă s-a modificat

Procesul de redresare a piețelor forței de muncă din zona euro a continuat în anul 2018 (Graficul 6). Rata șomajului a coborât în continuare în anul 2018, ajungând la 7,8% în luna decembrie, cel mai scăzut nivel din octombrie 2008. Declinul șomajului, care a început în semestrul II 2013, a avut un caracter generalizat pe sexe și grupe de vârstă, în timp ce rata șomajului continuă să consemneze niveluri semnificativ diferite de la o țară la alta în zona euro. În trimestrul IV 2018, numărul persoanelor ocupate în zona euro a fost cu 1,3% superior celui din perioada corespunzătoare a anului anterior, respectiv cu 6,7% mai ridicat decât ultimul nivel minim, înregistrat în trimestrul II 2013. În decursul întregii perioade de redresare, populația ocupată a crescut cu aproximativ 10 milioane de persoane. Astfel, numărul persoanelor ocupate a depășit vârful atins anterior crizei în trimestrul I 2008. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în perioada de redresare a avut un caracter generalizat în toate țările și sectoarele și s-a produs pe fondul noilor creșteri la nivelul ofertei de forță de muncă.

Analizând mai atent structura dinamicii populației ocupate în perioada de redresare, se observă o concentrare a creșterii în rândul populației mai vârstnice^[3]. Într-adevăr, aproximativ trei sferturi din creșterea cumulată a populației ocupate s-au datorat segmentului de vârstă 55-74 de ani. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul populației mai vârstnice în timpul perioadei de redresare se datorează în principal majorării ratei de participare a acestei grupe. Aceasta reflectă probabil, în mare parte, impactul reformelor anterioare privind pensiile, precum și creșterea nivelului de educație din această grupă. Majorarea semnificativă a ponderii persoanelor ocupate mai vârstnice în numărul populației ocupate poate determina schimbări de proporții la nivelul economiei, prin impactul asupra modelelor de consum, economisire și investiții, precum și asupra evoluției salariilor și a productivității^[4]. În perioada de redresare, aproximativ o treime din creșterea populației ocupate s-a datorat ocupării forței de muncă în regim part-time, asociată îndeaproape cu trendul ascendent pe termen mai lung al ofertei de forță de muncă din partea persoanelor de sex feminin și a persoanelor mai vârstnice, precum și al concentrării continue a creșterii populației ocupate în sectorul serviciilor^[5]. Privind în perspectivă, se poate anticipa că deficitele de forță de muncă din unele țări și sectoare vor contribui la o moderare a acestor trenduri care continuă în prezent.

Deficitul public continuă să scadă, dar riscurile rămân neuniforme

Ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona euro a continuat să scadă în 2018 și a ajuns la 0,6%, un nivel rar înregistrat de la înființarea Uniunii Economice și Monetare (UEM) în 1999 (Graficul 7). Similar ultimilor câțiva ani, diminuarea deficitului pe ansamblu a fost în mare măsură rezultatul evoluțiilor ciclice favorabile, dar și al reducerii cheltuielilor cu dobânzile, în condițiile în care împrumuturile scadente contractate la costuri ridicate au continuat să fie înlocuite cu noi împrumuturi cu dobânzi mai reduse. Orientarea politicii fiscale în zona euro^[6] a fost, în linii mari, neutră în anul 2018, deși datele agregate aferente zonei euro au mascat diferențele semnificative de la o țară la alta, veniturile extraordinare substanțiale din câteva țări compensând, la nivel agregat, relaxarea prociclică a politicii fiscale din țările vulnerabile.

În contextul creșterii activității economice, restrângerea deficitului bugetar a contribuit la susținerea scăderii ponderii datoriei publice brute în PIB de la 86,6% în 2017 la 84,8% în 2018. Deși se așteaptă ca ponderea datoriei să scadă și în următorii ani, ar trebui avut în vedere faptul că aceasta se menține considerabil peste nivelul consemnat la înființarea UEM. Nivelurile ridicate ale datoriei publice reprezintă o vulnerabilitate, în special în țările care sunt caracterizate de o dinamică scăzută a PIB potențial și care se confruntă cu provocări demografice în creștere (a se vedea Caseta 1). Aceste țări ar avea marje limitate de manevră pentru a-și ajusta politicile fiscale în cazul unei deteriorări a activității economice sau al creșterii cheltuielilor cu dobânzile. Astfel, ar fi înțelept ca țările vulnerabile să își constituie amortizoare fiscale acum, când condițiile economice o permit.

Din această perspectivă, este preocupant faptul că acele țări cu cea mai mare vulnerabilitate la șocuri respectă și cel mai puțin Pactul de stabilitate și creștere (PSC). De fapt, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, majoritatea țărilor care nu au ajuns încă la poziții bugetare solide nu și-au respectat angajamentele din PSC în 2018. Printre cele șapte țări din zona euro evaluate de Comisie ca riscând o deviere de la componenta preventivă PSC în 2018, patru țări – Belgia, Franța, Italia și Portugalia – înregistrează ponderi ale datoriei publice de peste 90% din PIB. Totodată, deși se anticipează că Spania – singura țară care a făcut obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE) în 2018 – va respecta termenul limită de corectare a deficitului excesiv din 2018, această realizare maschează un deficit structural mare și în creștere, ceea ce contravine ameliorării recomandate. În plus, evaluarea Comisiei europene indică faptul că doar zece țări intenționează să respecte PSC, potrivit programelor bugetare naționale pentru 2019. Este deosebit de îngrijorător că majoritatea țărilor care înregistrează ponderi foarte ridicate ale datoriei publice nu sunt incluse în acest grup.

Ritmul reformelor în zona euro se menține modest

Recomandările specifice fiecărei țări (RST) se referă la recomandări ajustate în funcție de caracteristicile fiecărei țări privind politicile pentru stimularea creșterii economice și rezilienței, cu menținerea unor finanțe publice solide. RST sunt aprobate în comun de statele membre în Consiliul European. Similar anului precedent, Comisia a conchis că majoritatea covârșitoare – peste 90% – a recomandărilor vizând reformele, adresate statelor din zona euro în 2017, s-au soldat cu „unele progrese” sau cu „progrese limitate” privind implementarea, niciuna nefiind însă pusă în aplicare integral (Graficul 8)^[9].

Reformele structurale bine concepute ar putea aduce avantaje substanțiale cetățenilor din zona euro printr-o creștere mai susținută și mai favorabilă incluziunii la nivelul ocupării forței de muncă și al veniturilor. O analiză recentă a Eurosistemului arată că există oportunități ample pentru reforme care să sporească simultan reziliența, expansiunea pe termen lung și echitatea socială^[10]. Un exemplu în acest sens sunt reformele care vizează combaterea căutării de avantaje personale (rent−seeking), în special acelea care consolidează competiția de pe piețele bunurilor și serviciilor și calitatea instituțiilor publice. În mod similar, politicile care susțin educația și procesul educațional pe tot parcursul vieții îmbunătățesc nu numai perspectivele de creștere pe termen lung ale economiei, ci și oportunitățile de angajare ale grupurilor sociale vulnerabile.

1.3 Inflația pe un trend ascendent

În anul 2018, rata anuală a inflației în zona euro, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a crescut, în medie, la 1,7% de la 1,5% în anul anterior. Această majorare a reflectat îndeosebi contribuția mai ridicată a prețurilor produselor energetice și, într-o măsură mai mică, pe cea a prețurilor alimentelor. În schimb, contribuția inflației de bazǎ, măsurată prin rata inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente, a rămas relativ neschimbată. Această măsură a inflației s-a menținut la un nivel scăzut, fluctuând ușor în jurul valorii de 1% pe tot parcursul anului (Graficul 9).

Evoluția prețurilor produselor energetice a influențat puternic profilul ratei inflației IAPC în cursul anului. Ca urmare a majorării cotațiilor țițeiului, rata inflației măsurată prin prețurile produselor energetice a crescut semnificativ în perioada aprilie-iulie, ulterior consemnând variații anuale ridicate (un nivel maxim de aproape 11% fiind atins în octombrie 2018). Astfel, contribuția dinamicii prețurilor produselor energetice la inflația totală a crescut de la 0,2 puncte procentuale în trimestrul I 2018 la 0,9 puncte procentuale și 0,8 puncte procentuale în ultimele două trimestre din 2018. De asemenea, evoluția prețurilor alimentelor neprocesate a contribuit la acest profil în cursul anului, în contextul majorărilor pronunțate ale ritmurilor anuale de creștere consemnate de prețurile fructelor și legumelor în lunile de vară ca urmare a condițiilor meteorologice, majorări care au consemnat, cu toate acestea, o inversare în ultimele luni al anului. Aceasta a determinat o creștere a contribuției alimentelor neprocesate la rata inflației de la zero în trimestrul I 2018 la peste 0,2 puncte procentuale în septembrie 2018, urmată de o relativă diminuare în ultimul trimestru al anului 2018.

Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente a rămas la același nivel comparativ cu 2017, înregistrând fluctuații minore pe tot parcursul anului, la fel ca și alte măsuri ale inflației de bază^[11]. Totuși, dacă se exclud și componentele mai volatile legate de îmbrăcăminte și călătorii, această măsură a inflației de bază a crescut.

Dinamica destul de modestă a inflației IAPC, exclusiv produse energetice și alimente, a reflectat evoluția celor două componente principale, respectiv produsele industriale non-energetice și serviciile. Rata inflației măsurată prin prețurile produselor industriale non-energetice a consemnat o relativă volatilitate, scăzând până în septembrie 2018, iar ulterior înregistrând o ușoară creștere, dar pe ansamblul anului 2018 s-a situat la un nivel de 0,4%, la fel ca în 2017. Analizând indicatorii referitori la presiunile asupra prețurilor în diferite etape ale procesului de stabilire a prețurilor, atât dinamica anuală a prețurilor de producție ale bunurilor de consum nealimentare pentru piața internă, cât și dinamica anuală a prețurilor de import ale bunurilor de consum nealimentare au crescut în cursul anului 2018. În cazul prețurilor de import, aceasta a reflectat, în esență, atenuarea impactului exercitat de aprecierea euro în 2017, în timp ce în cazul prețurilor de producție, a reflectat probabil majorarea costurilor cu factorii de producție și a volumului de vânzări cu amănuntul. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor a rămas, în linii mari, nemodificată în 2018 la un nivel de 1,3% și s-a menținut cu mult sub media sa pe termen lung. O creștere modestă a fost consemnată de dinamica anuală a prețurilor serviciilor în ultimul trimestru din 2018, dar a reflectat, în mare măsură, efectul de bază al evoluției destul de scăzute a inflației măsurate prin prețurile serviciilor în lunile corespunzătoare din 2017. Pe ansamblu, inflația măsurată prin prețurile serviciilor, la care costurile cu forța de muncă au o contribuție majoră, nu a reflectat încă avansul dinamicii salariale.

Presiunile din partea costurilor pe plan intern, măsurate prin dinamica deflatorului PIB, au rămas constante în primele trei trimestre din 2018, depășind ușor rata consemnată în a doua jumătate a anului 2017 (Graficul 10). Dinamica anuală a remunerării pe salariat, care a atins un prag minim la jumătatea anului 2016, a continuat să crească în 2018, situându-se la 2,5% în trimestrul III 2018, nivel deasupra mediei sale istorice de 2,1% (din 1999). Pe ansamblu, avansul consemnat de dinamica salarială a reflectat ameliorarea condițiilor de pe piața forței de muncă (a se vedea Secțiunea 1.2 de mai sus) și disiparea factorilor care contribuiseră la limitarea creșterii salariale în trecut, precum impactul unui nivel scăzut al inflației înregistrate anterior, exercitat prin intermediul sistemelor de indexare formală și informală, și efectele reformelor de pe piețele forței de muncă implementate în unele state în timpul crizei financiare. În contextul unei cereri moderat favorabile, dinamizarea câștigurilor salariale a determinat o majorare a costurilor unitare cu forța de muncă, dar impactul acesteia asupra presiunilor din partea costurilor pe plan intern a fost atenuat de evoluția profiturilor (calculate pe baza excedentului brut de exploatare), care s-a încetinit în ultimele trimestre, reflectând parțial impactul negativ al deteriorării raportului de schimb asociate cotațiilor mai ridicate ale petrolului^[12].

În 2018, anticipațiile privind inflația pe termen mai lung au fost relativ mai ridicate comparativ cu anul 2017. Conform Sondajului în rândul specialiștilor în prognoză realizat de BCE, anticipațiile privind inflația peste cinci ani s-au menținut nemodificate, respectiv la 1,9%, pe parcursul mai multor trimestre succesive, plasându-se pe un palier ușor mai ridicat față de anul 2017. Indicatorii financiari ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung, precum rata forward peste 5 ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de 5 ani indexate la inflație, au înregistrat o relativă volatilitate, coborând spre sfârșitul anului, dar menținându-se, în linii mari, la același nivel, în medie, comparativ cu 2017.

1.4 Condițiile favorabile de finanțare au sprijinit creșterea creditului și a masei monetare

În anul 2018, piețele financiare din zona euro au resimțit influența incertitudinilor privind perspectivele creșterii economice în zona euro și pe plan global, în asociere cu reducerea apetitului pentru risc al investitorilor indusă de contextul politic – având în vedere îndeosebi ieșirea Marii Britanii din UE, protecționismul comercial și incertitudinile legate de conduita politicii fiscale a guvernului din Italia. Ratele dobânzilor pe piața monetară și randamentele obligațiunilor pe termen mai lung s-au menținut la niveluri foarte scăzute, parțial pe fondul persistenței caracterului acomodativ al politicii monetare implementate de BCE. Condițiile de finanțare au susținut investițiile corporative, iar avuția populației a sprijinit consumul privat. Dinamica masei monetare s-a temperat, iar cea a creditului acordat sectorului privat a continuat să se intensifice.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro s-au menținut, în linii mari, nemodificate pe parcursul anului 2018, în pofida unei creșteri ușoare spre sfârșitul perioadei analizate (Graficul 11). Evoluția a reflectat, în principal, efectele de propagare a retragerii treptate a măsurilor acomodative de politică monetară în Statele Unite, precum și majorarea spread-urilor aferente obligațiunilor guvernamentale din Italia, ale cărei efecte de contagiune pe alte piețe ale obligațiunilor guvernamentale din zona euro au fost, până în prezent, limitate. Randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB al țărilor emitente, s-a situat la 1,01% în data de 31 decembrie 2018, nivel în linii mari nemodificat față de media înregistrată în 2017. Spread-ul între randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadența la zece ani emise în zona euro și cel al Bund-urilor germane cu scadența similară s-a majorat ușor, pe fondul prevalenței incertitudinilor asociate politicii fiscale.

Cotațiile acțiunilor din zona euro s-au diminuat semnificativ în anul 2018, într-un context marcat de tensiuni sporite pe plan internațional, incertitudini pe scena politică din Italia, precum și de normalizarea treptată a gradului de acomodare a politicii monetare din economiile dezvoltate (Graficul 12). Astfel, indicele cu bază largă aferent cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare din zona euro s-a redus cu 12,6% în perioada analizată, iar cel aferent cotațiilor acțiunilor băncilor din zona euro cu 33,3%. Cotațiile acțiunilor companiilor nefinanciare din Statele Unite au manifestat un grad mai ridicat de reziliență comparativ cu cele din zona euro, ca urmare a ritmului susținut de creștere macroeconomică, asociat parțial stimulentelor fiscale prociclice.

În ansamblu, condițiile de finanțare favorabile pentru companiile nefinanciare au asigurat în continuare un mediu propice investițiilor corporative în anul 2018, în pofida relativei diminuări a fluxurilor de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare (Graficul 13). Această diminuare a reflectat, în principal, temperarea consemnată de „alte” surse de finanțare (inclusiv creditele intragrup și creditele comerciale). Pe de altă parte, emisiunea netă de acțiuni cotate, acțiuni necotate și alte participații a fost inhibată de factori conjuncturali și de costul relativ ridicat al finanțării prin emisiune de acțiuni. În pofida majorării progresive a spread-urilor aferente obligațiunilor corporative pe parcursul anului 2018, emisiunea netă de titluri de natura datoriei a fost sprijinită în continuare de programul de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (CSPP), inițiat în luna iunie 2016 (a se vedea Caseta 3). Totodată, dinamica anuală a creditului bancar acordat companiilor nefinanciare a continuat să se accelereze pe parcursul anului 2018. Redresarea dinamicii împrumuturilor a fost susținută de scăderea semnificativă a ratelor dobânzilor active practicate de bănci la nivelul zonei euro începând de la jumătatea anului 2014 (a se vedea Secțiunea 2.1), proces care a persistat în anul 2018. Aceasta s-a datorat în mare parte măsurilor neconvenționale de politică monetară implementate de BCE, care au condus la îmbunătățiri de ansamblu înregistrate atât de oferta, cât și de cererea de credite bancare. În plus, s-au consemnat progrese în activitatea de consolidare a bilanțurilor bancare, deși volumul creditelor neperformante s-a menținut ridicat în unele țări.

În ceea ce privește populația, avuția netă a acesteia a crescut în primele trei trimestre din 2018, sprijinind astfel consumul privat. Mai precis, prețurile locuințelor au continuat să se majoreze, generând câștiguri semnificative din reevaluarea patrimoniului imobiliar al gospodăriilor populației. Pe de altă parte, scăderea cotațiilor acțiunilor a condus la pierderi din reevaluarea deținerilor de active financiare ale gospodăriilor populației. Deși dinamica anuală a creditelor bancare acordate populației pentru achiziționarea de locuințe s-a menținut moderată din perspectivă istorică, volumul împrumuturilor noi a fost robust^[13]. Gradul de îndatorare brută a acestui sector – măsurat ca pondere în venitul disponibil brut nominal al populației – a fost în continuare sensibil superior mediei din perioada anterioară crizei.

În ansamblu, dinamica împrumuturilor acordate sectorului privat s-a menținut pe traiectoria gradual ascendentă înregistrată de la începutul anului 2014. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate de IFM (instituțiile financiare monetare) sectorului privat (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite, al operațiunilor de securitizare și cu datele aferente gestionării centralizate fictive a fondurilor – notional cash pooling) s-a intensificat la 3,4% în luna decembrie 2018, față de 2,9% în aceeași perioadă a anului anterior (Graficul 14). Prin urmare, dinamica activității de creditare și-a consolidat rolul de determinant major al expansiunii masei monetare (a se vedea segmentele de culoare albastră ale coloanelor din Graficul 15), deși aceasta din urmă s-a temperat comparativ cu ritmul constant de aproximativ 5% consemnat de la jumătatea anului 2015 (Graficul 14). Dinamica anuală a M3 s-a situat la 4,1% în luna decembrie 2018, față de 4,6% la sfârșitul anului 2017. Reducerea achizițiilor nete de active de către Eurosistem (de la 80 de miliarde EUR până la 60 de miliarde EUR în aprilie 2017, apoi la 30 de miliarde EUR în luna ianuarie 2018, la 15 miliarde EUR în octombrie 2018 și ulterior la zero la finele lunii decembrie 2018) a echivalat cu diminuarea impactului pozitiv al programului de achiziționare de active asupra dinamicii M3 (a se vedea segmentele de culoare roșie ale coloanelor din Graficul 15). În același timp, vânzările nete de obligațiuni guvernamentale efectuate de sectorul IFM din zona euro exclusiv Eurosistemul au acționat ca factor inhibitor al creșterii M3 (a se vedea segmentele de culoare verde deschis ale coloanelor din Graficul 15). În pofida majorării diferențialului de dobândă în raport cu activele din afara zonei euro, contribuția netă a activelor externe nete a devenit pozitivă în luna octombrie 2018 (a se vedea segmentele de culoare galbenă ale coloanelor din Graficul 15).

Dinamica M3 a fost în continuare impulsionată de evoluția celor mai lichide componente, pe fondul costului redus de oportunitate aferent deținerii de depozite cu un grad ridicat de lichiditate într-un context caracterizat de rate foarte scăzute ale dobânzilor și o curbă plată a randamentelor. Variația M1, susținută de creșterea alertă a depozitelor overnight deținute atât de populație, cât și de companiile nefinanciare, s-a temperat de asemenea, situându-se la 6,6% în luna decembrie 2018, față de 8,7% în aceeași perioadă a anului anterior.

2 Politica monetară: răbdarea, prudența și consecvența sunt în continuare esențiale

Având în vedere progresele substanțiale în direcția unei ajustări susținute a traiectoriei inflației, precum și dinamica solidă a economiei zonei euro și anticipațiile bine ancorate privind inflația, ritmul lunar al achizițiilor nete de active în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) a fost redus treptat pe parcursul anului 2018, iar achizițiile nete au fost sistate la sfârșitul anului. Cu toate acestea, politica monetară s-a caracterizat în continuare prin răbdare, prudență și consecvență, păstrând gradul amplu de acomodare încă necesar pentru a asigura continuarea convergenței ratelor inflației la niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Acomodarea s-a realizat prin achizițiile nete reziduale de active, prin stocul considerabil de active achiziționate și reinvestirile aferente, precum și prin semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, care s-au menținut la minime istorice. La sfârșitul anului 2018, activele de politică monetară aveau o pondere de 72% în bilanțul Eurosistemului. Dimensiunea bilanțului a atins un maxim istoric de 4 700 de miliarde EUR. Riscurile asociate bilanțului de mari dimensiuni au fost în continuare atenuate prin intermediul cadrului BCE de gestionare a riscurilor.

2.1 Reducerea achizițiilor nete de active, concomitent cu menținerea unui grad amplu de acomodare monetară

Spre sfârșitul anului 2017, economia zonei euro înregistra o expansiune tot mai robustă și generalizată. Nivelul ridicat al cererii externe a contribuit la această dinamizare, iar cererea internă în creștere a sprijinit expansiunea economică, fiind susținută de majorarea ocupării forței de muncă, sporirea avuției populației și a rentabilității companiilor, precum și de condițiile de finanțare foarte favorabile. Presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază s-au menținut reduse, însă diminuarea constantă a deficitului de cerere din economie a determinat sporirea încrederii într-o ajustare susținută a traiectoriei inflației. În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a anunțat în luna octombrie 2017 intenția de a reduce volumul lunar de achiziții în cadrul APP odată cu începutul anului 2018.

Astfel, ritmul lunar al achizițiilor nete efectuate în cadrul programului de achiziționare de active a fost diminuat de la 60 de miliarde EUR la 30 de miliarde EUR începând cu luna ianuarie 2018. Consiliul guvernatorilor a preconizat menținerea noului ritm lunar până la sfârșitul lunii septembrie 2018 sau ulterior, dacă va fi necesar, și, în orice caz, până când va observa o ajustare susținută a traiectoriei inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Totodată, perspectivele economice și traiectoria inflației au rămas dependente de menținerea sprijinului din partea măsurilor de politică adoptate de Consiliul guvernatorilor. Acomodarea monetară a fost asigurată prin continuarea achizițiilor nete de active. De asemenea, ratele dobânzilor la operațiunile principale de refinanțare, la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit au rămas nemodificate la 0,00%, 0,25% și, respectiv, −0,40% (Graficul 16). Stimulul monetar a fost susținut în continuare de semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare transmise de Consiliul guvernatorilor: ratele dobânzilor reprezentative erau anticipate să se mențină la nivelurile actuale pe o perioadă extinsă, care depășea cu mult orizontul achizițiilor nete de active. În plus, Consiliul guvernatorilor a anunțat intenția de a reinvesti principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după încheierea achizițiilor nete de active și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar.

În pofida unei relative temperări a creșterii economice comparativ cu dinamica foarte alertă din anul 2017 pe fondul slăbirii cererii de exporturi, cererea internă s-a menținut robustă, susținând expansiunea generalizată a economiei zonei euro pe parcursul primului semestru al anului 2018. Deși riscurile legate de volatilitatea sporită pe piețele financiare și incertitudinile privind factorii globali – inclusiv protecționismul – s-au accentuat, balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice din zona euro a rămas, în linii mari, echilibrată.

Presiunile din surse interne asupra prețurilor au continuat să se acumuleze pe fondul nivelurilor ridicate ale gradului de utilizare a capacităților de producție, al înăspririi condițiilor pe piața forței de muncă, precum și al dinamizării câștigurilor salariale. Măsurile inflației de bază s-au menținut, în general, modeste, însă au crescut comparativ cu minimele consemnate anterior. Proiecțiile macroeconomice din luna iunie 2018 ale experților Eurosistemului semnalau convergența treptată a inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Totodată, incertitudinile referitoare la perspectivele inflației se atenuaseră considerabil, concomitent cu dispariția riscului deflaționist.

Conform evaluării Consiliului guvernatorilor la ședința din luna iunie, progresele în direcția unei ajustări susținute a inflației erau substanțiale. Dinamica solidă a economiei zonei euro, precum și anticipațiile privind inflația ferm ancorate au constituit argumente care au motivat încrederea în continuarea convergenței susținute a inflației, chiar și după reducerea progresivă a achizițiilor nete de active.

În acest context, Consiliul guvernatorilor a confirmat, în ședința din luna iunie, că Eurosistemul va continua efectuarea de achiziții nete în cadrul APP într-un ritm lunar de 30 de miliarde EUR până la sfârșitul lunii septembrie 2018. După această lună, se anticipa, sub rezerva unor date noi care să confirme previziunile privind inflația pe termen mediu, reducerea ritmului lunar al achizițiilor nete de active la 15 miliarde EUR până la sfârșitul lunii decembrie 2018 și încetarea acestora ulterior.

În același timp, pe fondul incertitudinilor prevalente, răbdarea, prudența și consecvența au rămas esențiale, în condițiile în care presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază continuau să depindă de un grad foarte substanțial de acomodare a politicii monetare. În consecință, au fost transmise semnale credibile și eficiente cu privire la utilizarea instrumentelor de politică rămase la dispoziția Consiliului guvernatorilor, de natură să sprijine suplimentar convergența susținută a inflației către obiectivul BCE:

• Consiliul guvernatorilor a amplificat semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor: se anticipa menținerea ratelor dobânzilor reprezentative la nivelurile existente la acea dată cel puțin până în vara anului 2019 și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru a asigura convergența în continuare susținută a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Completarea semnalelor cu o componentă explicită atât de natură temporală, cât și bazată pe situația economică a contribuit la un grad sporit de claritate în privința traiectoriei viitoare a ratelor dobânzilor, asigurând astfel ancorarea mai solidă a anticipațiilor privind ratele dobânzilor de politică monetară pentru a sprijini condițiile financiare care susțin convergența continuă a inflației către obiectivul aferent. Componenta bazată pe situația economică privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor, prin care o primă majorare a ratelor dobânzilor reprezentative este legată în mod explicit de evoluția inflației pe o traiectorie caracterizată printr-o ajustare susținută, era compatibilă cu o strategie de politică monetară anticipativă și orientată pe termen mediu, evidențiind totodată credibilitatea angajamentului Consiliului guvernatorilor față de obiectivul său privind stabilitatea prețurilor. Totodată, amplificarea semnalelor privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor era de natură să mențină flexibilitatea adecvată a politicii monetare.
• Totodată, au fost reconfirmate semnalele privind reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP. Reinvestirile vor continua pe o perioadă extinsă după încheierea achizițiilor nete de active și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Având în vedere incertitudinile încă predominante și creșterea doar graduală a inflației de bază, politica monetară a trebuit să se caracterizeze în continuare prin răbdare, prudență și consecvență. Chiar și în condițiile sistării apropiate a fluxurilor nete din cadrul APP, era necesar ca politica monetară să rămână puternic acomodativă. Decizia din luna iunie a marcat o reorientare dinspre achizițiile nete de active către ratele dobânzilor de politică monetară și către semnalele privind evoluția viitoare a acestora, ca mijloc de orientare a conduitei de politică monetară. Contextul a reclamat echilibrarea judicioasă a procesului de comunicare privind, pe de o parte, preconizata sistare a achizițiilor nete de active până la sfârșitul anului 2018 și, pe de altă parte, evidențierea angajamentului constant pentru furnizarea unui stimul monetar suficient atât timp cât va fi necesar.

Datele noi care au devenit disponibile pe parcursul toamnei au fost sub așteptări, reflectând cererea externă mai modestă, dar și o serie de factori specifici unor țări și sectoare. În timp ce unii dintre acești factori urmau probabil să se disipeze, alții erau de natură să semnaleze o posibilă moderare a ritmului de creștere. În același timp, dinamica susținută a cererii interne continua să sprijine expansiunea economiei zonei euro și intensificarea graduală a presiunilor inflaționiste. Presiunile din partea costurilor pe plan intern au continuat să se intensifice și să se extindă, pe fondul nivelurilor ridicate ale gradului de utilizare a capacităților de producție și al înăspririi condițiilor pe piața forței de muncă, ceea ce a determinat un ritm mai alert al majorării câștigurilor salariale. În ansamblu, balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice era evaluată în continuare ca fiind, în linii mari, echilibrată. Totuși, se prefigura intensificarea riscurilor în sensul unui nivel mai redus al creșterii economice, în corelație cu factorii geopolitici, amenințarea protecționismului, vulnerabilitățile de pe piețele emergente și volatilitatea piețelor financiare, care s-au accentuat pe perioada verii și și-au menținut caracterul pronunțat spre finele anului.

În luna decembrie, pe baza datelor noi, Consiliul guvernatorilor a trecut în revistă perspectivele economice și a concluzionat că evaluarea de ansamblu confirma în linii mari prognoza din iunie. Dinamica robustă a cererii interne a continuat să sprijine încrederea în persistența convergenței susținute a inflației către obiectivul BCE, chiar și după sistarea achizițiilor nete de active. Astfel, Consiliul guvernatorilor a considerat că sunt întrunite condițiile pentru încetarea achizițiilor nete de active din cadrul APP în luna decembrie 2018, așa cum era prevăzut. Pe de altă parte, convergența persistentă a inflației a reclamat în continuare o conduită a politicii monetare caracterizată prin răbdare, prudență și consecvență. Prin urmare, semnalele privind reinvestirile au fost amplificate. Conform acestora, Consiliul guvernatorilor intenționa să continue reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active pe o perioadă extinsă după data la care va începe să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară. Prin stabilirea unei legături între orizontul reinvestirilor și majorarea ratelor dobânzilor s-a confirmat că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și semnalele aferente cu privire la evoluția viitoare a acestora vor rămâne principalul instrument de ajustare a orientării politicii monetare pe mai departe. Semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor, sprijinite de reinvestirile aferente stocului considerabil de active achiziționate, urmau să furnizeze gradul necesar de acomodare monetară în vederea convergenței susținute a inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Măsurile de politică monetară au continuat să asigure condiții de finanțare foarte favorabile și să sprijine expansiunea economică

Implementarea APP a fost lipsită de sincope atât la nivelul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP), cât și la nivelul programelor de achiziționare de active din sectorul privat, respectiv programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP) și cel de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3). Volumele lunare de achiziții nete au fost, în medie, corespunzătoare țintelor lunare stabilite de Consiliul guvernatorilor, respectiv 30 de miliarde EUR lunar în intervalul ianuarie - septembrie și 15 miliarde EUR lunar în perioada octombrie - decembrie (Graficul 17). Pe fondul fluctuațiilor sezoniere ale lichidității pe piață, volumele achizițiilor nete au fost inferioare țintei lunare în august, fapt compensat de volumele ușor superioare înregistrate în restul anului. La nivel național, răscumpărările de titluri de natura datoriei deținute în portofoliile aferente diverselor programe au determinat fluctuații ample la nivelul achizițiilor lunare brute. Pe ansamblu, achizițiile lunare nete au consemnat, în termeni relativi, numai devieri marginale în raport cu volumele țintite. Stocul de titluri deținute în cadrul PSPP la sfârșitul anului a fost, în linii mari, în concordanță cu alocarea pe țări potrivit grilei de repartiție pentru subscrierea la capital. Implementarea PSPP nu a fost de natură să afecteze condițiile lichidității de pe piețele obligațiunilor suverane din zona euro (a se vedea Caseta 2). Operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung (a se vedea Secțiunea 2.2) au contribuit la asigurarea condițiilor de finanțare favorabile, sprijinind ajustarea continuă a traiectoriei inflației.

Orientarea acomodativă a politicii monetare și consolidarea bilanțurilor bancare au contribuit în continuare la un nivel scăzut al costurilor de finanțare ale instituțiilor de credit. În pofida unei dispersii sporite a costurilor de finanțare la nivelul țărilor din zona euro în semestrul II 2018, aceste costuri au rămas sensibil inferioare valorilor înregistrate în perioada anterioară adoptării de către BCE a măsurilor de relaxare a creditării în luna iunie 2014 (Graficul 18). Condițiile de finanțare foarte favorabile de care au beneficiat băncile s-au propagat la nivelul economiei, condițiile de creditare pentru firme și populație fiind în continuare atractive în țările zonei euro. Ratele dobânzilor la creditele acordate de către bănci companiilor nefinanciare și populației s-au menținut în apropierea minimelor istorice. În intervalul iunie 2014 - decembrie 2018, acestea s-au diminuat cu aproximativ 130 și, respectiv, 110 puncte de bază, marcând astfel reduceri semnificativ superioare variației ratelor dobânzii de referință pe piață (Graficul 19).

Costurile finanțării de pe piață s-au menținut, de asemenea, deosebit de favorabile în cazul companiilor nefinanciare, susținute de persistența impactului exercitat de achizițiile nete din cadrul CSPP în sensul comprimării spread-urilor (a se vedea Caseta 3). Totuși, spread-urile aferente obligațiunilor cu risc investițional redus emise de companiile nefinanciare s-au majorat treptat și constant pe parcursul anului 2018 comparativ cu minimele înregistrate în perioada post-criză, pe fondul sporirii incertitudinilor legate de perspectivele creșterii economice în zona euro și la nivel mondial.

Fluxul de credite către sectorul privat a beneficiat în continuare de condițiile de finanțare foarte favorabile. Dinamica activității de creditare bancară în relația cu companiile nefinanciare și populația s-a menținut pe trendul gradual ascendent consemnat de la începutul anului 2014 (a se vedea Secțiunea 1.4). Activitatea de emisiune netă a titlurilor de natura datoriei derulată de societățile nefinanciare a fost în continuare susținută de CSPP, în pofida unei relative temperări față de anul anterior (a se vedea Caseta 3). Conform statisticilor BCE referitoare la emisiunile de titluri^[18], emisiunile nete noi exprimate în euro s-au cifrat la 56 de miliarde EUR în primele 11 luni ale anului 2018, comparativ cu 91 de miliarde EUR în aceeași perioadă a anului 2017. Emisiunile nete noi în alte monede s-au situat la −3 miliarde EUR în primele 11 luni ale anului 2018 și la −7 miliarde EUR în aceeași perioadă a anului 2017, ceea ce arată că CSPP a încurajat companiile nefinanciare din zona euro să emită titluri de natura datoriei în euro și să le răscumpere pe cele exprimate în alte monede.

Băncile au continuat să semnaleze relaxarea standardelor de creditare și a termenilor și condițiilor generale asociate creditelor noi, sprijinită de măsurile de politică monetară ale BCE. Conform sondajului privind creditul bancar în zona euro, APP a exercitat în continuare un impact în sensul relaxării termenilor și condițiilor generale ale băncilor privind creditele noi acordate firmelor și populației. De asemenea, măsurile de politică monetară ale BCE au avut un efect pozitiv asupra volumelor de creditare bancară. Ratele scăzute ale dobânzilor și expansiunea economică în curs din zona euro au sprijinit în continuare cererea de credite (a se vedea Secțiunea 1.4). Conform celui mai recent Sondaj privind accesul la finanțare al firmelor din zona euro^[19], disponibilitatea și condițiile finanțării din surse externe pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au continuat să se amelioreze în anul 2018, susținute de gradul substanțial de acomodare a politicii monetare și de relaxarea condițiilor de finanțare pentru IMM (a se vedea Caseta 3).

Gradul amplu de acomodare a politicii monetare implementat începând din anul 2014 a contribuit semnificativ la îmbunătățirea performanțelor economice din zona euro, sprijinind convergența inflației către obiectivul Consiliului guvernatorilor privind această variabilă. Consumul privat a fost susținut de creșterea în continuare a ocupării forței de muncă – favorizată parțial de reformele anterioare de pe piața forței de muncă – și de sporirea avuției populației. Investițiile corporative au beneficiat de condițiile favorabile de finanțare, de ameliorarea rentabilității companiilor și de cererea solidă. Investițiile în obiective rezidențiale s-au menținut la un nivel robust. Având în vedere toate măsurile de politică monetară adoptate începând cu mijlocul anului 2014, se estimează că impactul de ansamblu asupra dinamicii PIB real al zonei euro și asupra inflației din zona euro se situează, în ambele cazuri, în jurul valorii cumulate de 1,9 puncte procentuale în perioada 2016−2020^[25].

2.2 Dinamica bilanțului Eurosistemului către finalul achizițiilor nete de active

De la declanșarea crizei financiare în 2007-2008, Eurosistemul a luat o serie de măsuri de politică monetară atât convenționale, cât și neconvenționale, care au exercitat un impact direct asupra dimensiunii și structurii bilanțului Eurosistemului de-a lungul timpului. Măsurile neconvenționale au cuprins operațiuni garantate de finanțare a contrapartidelor cu scadența inițială de până la 4 ani, precum și achiziții de active emise de entități publice și private (în cadrul APP), cu scopul de a îmbunătăți mecanismul de transmisie a politicii monetare și de a relaxa condițiile de finanțare în zona euro. În cursul anului 2018, bilanțul Eurosistemului a continuat să se extindă pe seama acestor măsuri neconvenționale de politică monetară, dimensiunea acestuia atingând, la finele anului 2018, un maxim istoric de 4 700 de miliarde EUR, în creștere cu 200 de miliarde EUR față de finele anului 2017.

APP a condus la majorarea în continuare a dimensiunii bilanțului Eurosistemului în anul 2018, deși într-un ritm ușor mai redus față de anii anteriori, pe măsura comprimării achizițiilor nete lunare de active (a se vedea Secțiunea 2.1). La finele anului 2018, activele de politică monetară s-au cifrat la 3 400 de miliarde EUR, reprezentând 72% din totalul activelor din bilanțul Eurosistemului, în creștere față de 70% la finalul anului 2017. Aceste active de politică monetară au cuprins împrumuturi acordate instituțiilor de credit din zona euro, cu o pondere de 16% din totalul activelor (în scădere față de 17% la finele anului 2017), și titluri deținute în scopuri de politică monetară, reprezentând aproximativ 56% din totalul activelor (în creștere de la 53% la sfârșitul anului 2017), după cum indică Graficul 20. Alte active financiare au inclus, în special: (i) deținerile de valută și aur ale Eurosistemului; (ii) portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară; și (iii) asistența pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență, oferită de unele bănci centrale naționale (BCN) din Eurosistem unor instituții solvabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Aceste alte active financiare sunt supuse unor cerințe interne de raportare ale Eurosistemului și unor restricții ce decurg mai ales din interdicția de finanțare monetară și din cerința de neinterferare cu politica monetară, care sunt prevăzute în diverse texte legislative^[26].

Pe partea de pasive, principalul impact al continuării politicii monetare acomodative în anul 2018 a fost observat la nivelul deținerilor de rezerve ale contrapartidelor și al apelului acestora la facilitatea de depozit, care au rămas relativ nemodificate la valoarea de 2 000 de miliarde EUR, reprezentând 39% din pasiv la sfârșitul anului 2018, în scădere față de 42% la finele anului 2017. Bancnotele în circulație au înregistrat o majorare în concordanță cu tendința istorică de creștere, dar ponderea acestora s-a menținut nemodificată față de sfârșitul anului 2017, la 26% din pasivul total. Alte pasive, între care capitalul și conturile de reevaluare, au deținut o pondere de 34%, în creștere față de 32% la sfârșitul anului 2017, iar ca valoare absolută acestea au înregistrat o majorare cu 200 de miliarde EUR (Graficul 20).

Scadența medie a portofoliilor APP și repartizarea acestora în funcție de active și jurisdicții

Ritmul lunar de creștere a achizițiilor nete de active a fost redus de la 30 de miliarde EUR în luna ianuarie la 15 miliarde EUR în luna octombrie 2018. La finele anului 2018, deținerile aferente APP^[27] au atins valoarea de 2 600 de miliarde EUR^[28].

ABSPP a reprezentat 1% (28 de miliarde EUR), CBPP3 a constituit 10% (262 de miliarde EUR), iar CSPP a deținut o pondere de 7% (178 de miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente APP la finalul anului. Dintre programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, CSPP a avut cea mai mare contribuție la creșterea deținerilor aferente APP în anul 2018, respectiv cumpărări nete de 48 de miliarde EUR. Cumpărările de titluri în cadrul CSPP se efectuează pe baza unei referințe care reflectă, în mod proporțional, toate emisiunile de titluri eligibile aflate în derulare. Aceasta implică ponderarea cu nivelul de capitalizare a pieței din fiecare dintre jurisdicțiile diferite de emisiune în cadrul acestei referințe.

PSPP a reprezentat cea mai mare parte din APP, cu o valoare de 2 100 de miliarde EUR, respectiv 82% din totalul deținerilor de titluri aferente programului, comparativ cu 83% la sfârșitul anului 2017. În cadrul PSPP, alocarea de achiziții pe jurisdicții este stabilită prin grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În limitele cotelor individuale care le sunt alocate, BCE și BCN din zona euro au libertatea de a alege între achizițiile de titluri emise de autoritățile centrale, regionale și locale, titluri emise de anumite agenții cu sediul în jurisdicțiile respective și, după caz, titluri emise de instituții supranaționale. Scadența medie ponderată a deținerilor aferente PSPP a fost de 7,4 ani la sfârșitul anului 2018, în scădere ușoară față de 7,7 ani la finele anului 2017, cu unele variații de la o jurisdicție la alta^[29].

Eurosistemul reinvestește principalul aferent activelor achiziționate în cadrul APP pe măsură ce acestea ajung la scadență. În anul 2018, reinvestirile derulate în cadrul programelor de achiziționare de active din sectorul privat s-au plasat la 30,9 miliarde EUR, în timp ce reinvestirile în cadrul PSPP s-au ridicat la valoarea de 116,7 miliarde EUR^[30]. Titlurile achiziționate în cadrul PSPP și al CSPP au fost în continuare disponibile pentru a fi împrumutate^[31], în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo^[32].

Evoluțiile operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

Soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a diminuat de la sfârșitul anului 2017 cu 30,6 miliarde EUR, până la 733,4 miliarde EUR la finele anului 2018. Aceasta se datorează, în bună măsură, rambursărilor voluntare în valoare de 4,5 miliarde EUR și scadenței operațiunilor OTRTL-I în valoare de 8,9 miliarde EUR, precum și rambursărilor voluntare în valoare de 17,8 miliarde EUR aferente OTRTL-II. Scadența medie ponderată aferentă operațiunilor de refinanțare în curs ale Eurosistemului s-a redus de la circa 2,7 ani la sfârșitul anului 2017 până la aproximativ 1,8 ani la finele anului 2018. Rata dobânzii medii ponderate aferentă operațiunilor OTRTL-II s-a plasat la −0,3650% (prin rotunjire).

2.3 Cadrul de administrare a riscurilor aferent APP diminuează riscurile financiare, odată cu sprijinirea obiectivului de politică monetară

Din perspectiva politicii monetare, există trei principii majore după care se ghidează cumpărările de active. În primul rând, achizițiile de active ar trebui să reprezinte un instrument eficace de îndeplinire a obiectivului fundamental al BCE de menținere a stabilității prețurilor. În al doilea rând, cumpărările de active ar trebui să fie proporționale cu obiectivele de politică monetară și ar trebui să se evite apariția distorsiunilor pe piață. În al treilea rând, atunci când există mai multe opțiuni de realizare a obiectivelor de politică monetară, opțiunea aleasă ar trebui să fie eficientă atât din punct de vedere operațional, cât și al controlului riscurilor. În acest context, funcția Eurosistemului de gestionare a riscurilor urmărește să atingă eficiența împotriva riscurilor: îndeplinirea obiectivelor de politică monetară prin asumarea unui grad minim de riscuri la adresa Eurosistemului^[33].

Toate instrumentele de politică monetară, inclusiv achizițiile definitive de active, implică în mod inerent riscuri care se află sub controlul și în gestiunea Eurosistemului. Acestea cuprind riscul de credit, riscul de piață, riscul de lichiditate, riscul operațional și riscul juridic. Achizițiile definitive de active necesită cadre specifice de administrare a riscurilor pentru a limita riscurile financiare care depind de obiectivele specifice de politică monetară și de caracteristicile și profilurile de risc ale categoriilor de active implicate. Fiecare dintre aceste cadre conține criterii de eligibilitate, evaluarea creditului și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețului, indici de referință și limite. Cadrele de administrare a riscurilor nu numai că servesc scopului de diminuare a riscurilor financiare, dar contribuie și la îndeplinirea cu succes a obiectivelor de politică monetară prin orientarea achizițiilor de active către o alocare diversificată a activelor și neutră în raport cu piața. În cele ce urmează sunt descrise cadrele de administrare a riscurilor care reglementează implementarea APP. Tabelul 1 prezintă elementele principale ale acestor cadre. Cadrele de administrare a riscurilor vor fi în continuare valabile pe durata perioadei de reinvestire și atât timp cât deținerile în cadrul APP sunt înregistrate în bilanțul Eurosistemului.

Cerințe de eligibilitate aferente achizițiilor definitive de active

Pentru efectuarea de achiziții definitive de active sunt eligibile exclusiv activele tranzacționabile acceptate drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului. Criteriile de eligibilitate a garanțiilor asociate operațiunilor de creditare ale Eurosistemului sunt prezentate în cadrul general aferent instrumentelor de politică monetară. Printre altele, activele eligibile trebuie să îndeplinească criteriile aferente categoriei 3 a calității creditului (CQS 3) conform scalei armonizate de evaluare utilizate de Eurosistem, de exemplu, să fi obținut cel puțin un rating de credit^[34] de la o instituție externă de evaluare a creditului (ECAI) acceptată în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor (ECAF). De asemenea, activele trebuie să fie exprimate în euro și emise și decontate în zona euro. În cazul unor titluri garantate cu active, debitorii răspunzători pentru onorarea creanțelor respective trebuie să fie stabiliți cu precădere în zona euro.

Pentru activele emise sau garantate de către administrațiile centrale, pragul minim aferent categoriei CQS 3 poate beneficia de o derogare în cazul în care jurisdicția respectivă face obiectul și este în conformitate cu un program coordonat de UE/FMI, pe baza deciziei Consiliului guvernatorilor. Activele eligibile care fac obiectul achizițiilor în baza unei derogări privind pragul minim aferent calității creditului trebuie să îndeplinească unele criterii suplimentare. De exemplu, nu este permisă efectuarea de cumpărări pe durata perioadei de evaluare a unui astfel de program, acestea putând fi reluate numai ulterior înregistrării unui rezultat pozitiv al procesului de evaluare. Pentru ABSPP și CBPP3, asemenea active trebuie să fi obținut ratingul de credit maxim în cadrul jurisdicției și să îndeplinească cerințe suplimentare în vederea diminuării riscului sporit.

Pe lângă criteriile de eligibilitate menționate anterior, în funcție de programul în derulare, se aplică și criterii de eligibilitate suplimentare. De exemplu, pentru PSPP și CSPP, sunt prevăzute restricții privind scadența minimă și cea maximă^[35]. Pentru CSPP, activele emise de instituțiile de credit sau de emitenți a căror societate-mamă este o instituție de credit nu sunt eligibile pentru efectuarea achizițiilor. De asemenea, pentru CSPP și CBPP3, activele emise de entități de lichidare (wind-down entities) și de societăți de administrare a activelor sunt excluse de la efectuarea achizițiilor. În cadrul CBPP3, activele trebuie să fie eligibile pentru a fi constituite drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului și, în plus, trebuie să respecte condițiile necesare pentru a fi acceptate ca garanții pentru utilizare proprie, respectiv acestea pot fi utilizate drept garanții de către instituția de credit emitentă^[36]. Totodată, începând cu data de 1 ianuarie 2019, obligațiunile garantate de tip conditional pass−through nu sunt eligibile pentru a fi utilizate în efectuarea de achiziții de active. Nu în ultimul rând, achizițiile de active nu trebuie să eludeze prevederile referitoare la interdicția de finanțare monetară de către autoritățile publice, prezentată în articolul 123 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă

Pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, Eurosistemul realizează, în mod permanent, evaluări corespunzătoare ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă în sfera activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor. Sunt menținute cadrele de monitorizare prin utilizarea anumitor indicatori de risc. Aceste evaluări și proceduri respectă principiul proporționalității, conform căruia activele cu un grad de risc mai ridicat constituie obiectul unor analize mai aprofundate. Pot fi aplicate, de asemenea cu respectarea principiului proporționalității, dacă se justifică, măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor, îndeosebi limitarea sau suspendarea achizițiilor și, în cazuri excepționale, chiar vânzarea activelor, ceea ce presupune realizarea unor evaluări individuale de către Consiliul guvernatorilor.

Cadre de stabilire a prețului

Cadrele de stabilire a prețului în cadrul APP asigură faptul că achizițiile au loc la prețul de piață pentru minimizarea distorsiunilor pe piață și facilitarea respectării principiului eficienței împotriva riscurilor. Aceste cadre iau în considerare prețurile disponibile pe piață, calitatea acestor prețuri și valoarea justă. De asemenea, se efectuează revizuiri ex−post ale cotațiilor pentru a se evalua dacă prețurile de tranzacționare la care s-au achiziționat activele reflectau prețurile pe piață la acel moment.

În cadrul programelor de achiziționare de titluri din sectorul privat sunt permise cumpărări de active cu randament negativ cu condiția ca acesta să fie superior ratei dobânzii la facilitatea de depozit. Este permisă efectuarea de achiziții de active cu randamente inferioare ratei dobânzii la facilitatea de depozit exclusiv în cadrul programului de achiziționare de titluri din sectorul public și numai în măsura în care vor fi necesare^[37].

Indici de referință

Indicii de referință sunt utilizați pentru a asigura crearea unui portofoliu diversificat și pentru a contribui la diminuarea riscurilor. Indicii de referință pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat se bazează pe capitalizarea de piață aferentă activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor, respectiv pe valoarea nominală a activelor eligibile care îndeplinesc cerințele de risc. În cazul PSPP, grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE oferă repere privind cumpărările prin definirea alocării pe țări a achizițiilor.

Limite

Pentru APP sunt în vigoare cadre de limitare a riscurilor. Calibrarea limitelor aferente emisiunii și emitentului^[38] ține seama de rațiuni de politică monetară, de ordin operațional, juridic, precum și de gestionare a riscurilor. Limitele constituie obiectul unor ajustări fine în funcție de categoria de active, făcându-se diferența între activele din sectorul public și cele din sectorul privat.

În cadrul PSPP, se aplică limite aferente emisiunii și emitentului pentru a proteja buna funcționare a pieței și procesul de formare a prețurilor, pentru a limita concentrarea riscurilor și pentru a asigura faptul că Eurosistemul nu devine un creditor dominant al guvernelor țărilor din zona euro. Limita de emisiune pentru PSPP este stabilită la 33% din valoarea emisiunii, făcând obiectul unei verificări individuale, astfel încât Eurosistemul să nu dețină o minoritate de blocaj, în sensul clauzei de acțiune colectivă (CAC)^[39]. Altfel, limita de emisiune este de 25%. Limita aferentă emitentului este stabilită la 33% din valoarea activelor eligibile emise de către instituția publică respectivă.

Pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, limita de emisiune este stabilită la un nivel superior, respectiv 70%^[40]. În cadrul CSPP se aplică limite de emisiune mai reduse în cazuri specifice, de exemplu pentru activele emise de întreprinderile publice, cărora li se aplică un tratament corespunzător celui din cadrul PSPP. Pe lângă limite de emisiune, se aplică limite aferente emitentului în cadrul CBPP3 și al CSPP. Cu precădere pentru cel din urmă, limitele aferente emitentului sunt definite pe baza unei alocări de referință raportate la capitalizarea de piață aferentă grupului din care face parte emitentul în vederea asigurării unei alocări diversificate a achizițiilor. De asemenea, se aplică limite mai reduse în cazuri justificate, pe baza rezultatelor procesului de evaluare și ale procedurilor de verificare prealabilă, după cum s-a arătat anterior.

3 Sectorul financiar din zona euro: creșterea rezilienței băncilor într-un context caracterizat de riscuri

Riscurile cu care se confruntă sectorul financiar din zona euro s-au agravat în 2018. Pe de o parte, mai mulți factori au sprijinit contextul stabilității financiare, inclusiv creșterea economică și consolidarea rezilienței sectorului bancar. Pe de altă parte, amplificarea riscurilor în sensul scăderii la adresa creșterii economice, nu în ultimul rând ca urmare a intensificării protecționismului comercial, și creșterea incertitudinilor referitoare la politici și la contextul politic, au influențat contextul stabilității financiare în 2018. Apetitul puternic pentru risc pe piețele financiare și imobiliare a continuat să alimenteze vulnerabilitățile la nivelul prețurilor activelor, iar riscurile s-au acumulat în continuare în sectorul financiar nebancar aflat în expansiune. În acest context, țările din zona euro, în urma consultărilor cu BCE, au pus în aplicare o serie de măsuri macroprudențiale pentru reducerea riscurilor sistemice și consolidarea rezilienței în fața acestora. Totodată, Supravegherea bancară a BCE a adoptat măsuri microprudențiale și a contribuit în continuare la stabilitatea sectorului bancar european și la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate băncile din zona euro. La zece ani de la declanșarea crizei financiare mondiale, principalele reforme în domeniul reglementării care au contribuit la construirea unui sector financiar mai rezilient sunt aproape de finalizare. Cu toate acestea, deși s-au înregistrat progrese substanțiale, mai sunt multe de făcut. În acest sens, în 2018, BCE a contribuit în continuare la discuțiile în curs privind finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, subliniind totodată importanța dezvoltării de instrumente pentru reducerea riscurilor în sectorul financiar nebancar.

3.1 Contextul stabilității financiare în 2018

Contextul stabilității financiare a devenit mai dificil în 2018, după cum arată indicatorii de risc sistemic (Graficul 21). Analiza din 2018 a evidențiat faptul că unele evoluții au sprijinit stabilitatea financiară, inclusiv continuarea expansiunii economice (Capitolul 1) și îmbunătățirea rezilienței sectorului bancar. Totuși, asumarea de riscuri ridicate pe unele segmente ale pieței financiare a contribuit la plasarea la niveluri scăzute a primelor de risc pe plan mondial. Creșterea protecționismului și reapariția tensiunilor în economiile de piață emergente au condus la manifestarea unor puseuri de volatilitate. În Uniunea Europeană, creșterea incertitudinilor în legătură cu Brexit și tensiunile pe piețele obligațiunilor din Italia au contribuit la amplificarea incertitudinilor referitoare la politici și la contextul politic.

În acest context, au fost identificate patru riscuri majore la adresa stabilității financiare pe un orizont de doi ani, acestea fiind dezbătute în raportul semestrial al BCE intitulat Financial Stability Review.

Posibilitatea unei creșteri dezordonate a primelor de risc la nivel mondial a reprezentat primul risc major la adresa stabilității financiare în anii următori. Principalii factori declanșatori care ar putea determina o creștere dezordonată a primelor de risc se referă atât la factori interni, cât și la factori externi. Aceștia includ reacțiile dezordonate ale pieței la incertitudini referitoare la politici și la contextul politic, tensiuni suplimentare în economiile de piață emergente, cu posibile efecte de propagare asupra economiilor avansate, precum și o schimbare pronunțată a perspectivelor macrofinanciare ale SUA. Evaluările ridicate ale prețurilor activelor pe anumite segmente și corelațiile strânse între prețurile activelor financiare internaționale pot amplifica o potențială creștere a primelor de risc pe plan mondial.

Al doilea risc major a fost asociat preocupărilor legate de sustenabilitatea datoriei. Indicatorii de risc pe piețele obligațiunilor suverane din zona euro au înregistrat creșteri ușoare la jumătatea anului 2018, reflectând evoluțiile politice din Italia. Creșterile au fost, totuși, relativ moderate, ceea ce indică un efect redus de propagare a riscurilor în alte țări din zona euro. Gradul de îndatorare a statelor din zona euro a rămas ridicat, iar ponderea datoriei publice a continuat să crească în ultimii ani în mai multe țări cu niveluri înalte de îndatorare. În plus, în unele țări, nivelurile datoriei sectorului privat s-au menținut ridicate atât după standardele istorice, cât și după cele internaționale și au depășit pragurile asociate în mod obișnuit cu o îndatorare excesivă, cu toate că dinamica datoriei a continuat să beneficieze de impulsul ciclic puternic din partea economiei din zona euro, combinat cu condițiile de finanțare foarte favorabile.

Creșterea pe piețele imobiliare din zona euro s-a accelerat în 2018. Dinamica robustă a prețurilor locuințelor a continuat să transmită semnale moderate de supraevaluare pe piețele imobiliare rezidențiale din zona euro în ansamblu, pe fondul unor diferențe semnificative de la o țară la alta. În ultimii ani, creșterile prețurilor pe piețele imobiliare comerciale au fost semnificativ mai mari decât cele ale chiriilor. Astfel, randamentele proprietăților comerciale de clasă A sunt în scădere, atingând un nou nivel minim în ciclul actual. Scăderea randamentelor ar putea indica o posibilă supraevaluare a prețurilor pe piețele imobiliare comerciale. Totuși, ar trebui evidențiată și existența unor semne incipiente ale unei faze mai mature a ciclului.

Al treilea risc major a fost asociat perspectivelor de profitabilitate scăzută ale băncilor din zona euro și posibilei limitări a capacității de intermediere a acestora. Profitabilitatea băncilor din zona euro s-a stabilizat, rentabilitatea financiară agregată a băncilor fiind de 6,9% în trimestrul III 2018. Solvabilitatea băncilor a rămas la un nivel relativ stabil, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a instituțiilor semnificative din zona euro situându-se la 14,2% la sfârșitul trimestrului III 2018, față de 14,3% cu un an în urmă.

Cotațiile acțiunilor băncilor din zona euro au scăzut cu aproximativ 30% în 2018, reflectând amplificarea incertitudinilor politice și a preocupărilor referitoare la perspectivele externe. Scăderea prețurilor activelor a contribuit la reducerea ratelor de evaluare, raportul agregat preț/valoare contabilă pentru cele mai mari bănci cotate fiind de 0,6 la finele anului 2018.

Creditele neperformante ale băncilor din zona euro au continuat să înregistreze o scădere constantă. Acestea s-au diminuat cu 94 de miliarde EUR în primele trei trimestre ale anului 2018, iar rata agregată a creditelor neperformante aferentă instituțiilor semnificative din zona euro s-a plasat la 4,2%, în scădere față de 5,2% în urmă cu un an. Reducerea creditelor neperformante fie s-a accelerat, fie a continuat într-un ritm alert în majoritatea țărilor cu un nivel ridicat al creditelor neperformante. O descompunere granulară a modificărilor ratelor creditelor neperformante în această perioadă arată că cea mai mare parte din scăderile ratelor creditelor neperformante a fost asociată cu remedieri, lichidări și scoateri în afara bilanțului. În același timp, o piață secundară mai activă pentru activele depreciate a avut, de asemenea, o contribuție semnificativă la diminuarea creditelor neperformante. La nivel de țară, Italia și Spania au continuat să înregistreze cea mai intensă activitate de cesiune a creanțelor. În pofida creșterii numărului de tranzacții, lichiditatea pe piețele secundare pentru creditele neperformante a continuat să fie grevată de mai multe tipuri de disfuncționalități ale pieței. Platformele de tranzacționare a creditelor neperformante ar putea contribui la depășirea disfuncționalităților pieței, oferind perspectiva unei mai mari transparențe a piețelor creditelor neperformante, stimulând participarea în număr mai mare a investitorilor și abordând problemele de coordonare^[41].

Al patrulea risc major a fost legat de posibile probleme de lichiditate în sectorul fondurilor de investiții. În ultimii zece ani, activele totale ale sectorului fondurilor de investiții din zona euro au crescut de peste două ori, de la 5,700 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2008 la 13,800 de miliarde EUR în iunie 2018. Sectorul fondurilor de investiții deține, în prezent, aproape 20% din totalul activelor deținute de sectorul financiar din zona euro. Fondurile de investiții au continuat să-și majoreze în anul 2018 volumul activelor cu risc ridicat. În același timp, rezervele de lichidități ale acestora s-au diminuat, amplificând vulnerabilitatea sectorului la șocurile potențiale de pe piețele financiare internaționale. Prin urmare, dacă investitorii ar efectua răscumpărări masive, atunci ar putea fi necesar ca fondurile să lichideze părți relativ mari din portofoliile lor, ceea ce ar putea determina scăderea prețurilor pe piață. Deși normele existente la nivelul UE oferă un cadru solid de abordare a aspectelor referitoare la protecția investitorilor și la vulnerabilitățile specifice fondurilor, există preocupări din ce în ce mai mari cu privire la riscurile ciclice asociate asumării unor riscuri sporite de lichiditate și la creșterea prezenței pe piață a sectorului în ansamblu.

În concluzie, cele patru riscuri sunt în mod evident interconectate și, în cazul materializării, acestea s-ar putea potența reciproc.

3.2 Funcția de politică macroprudențială a BCE

Apariția riscurilor sistemice în sistemul financiar este contracarată prin intermediul politicilor macroprudențiale, BCE fiindu-i atribuite un rol important și prerogative specifice în acest domeniu (a se vedea Regulamentul privind MUS). Astfel, BCE are atribuția de a evalua măsurile macroprudențiale prevăzute de legislația UE și adoptate de autoritățile naționale din țările care fac obiectul Supravegherii bancare a BCE și, de asemenea, are prerogativa de a suplimenta astfel de măsuri naționale în sectorul bancar. Ca răspuns la contextul caracterizat de riscuri cu care se confrunta zona euro în 2018, autoritățile naționale, în consultare cu BCE, au pus în aplicare o serie de măsuri macroprudențiale pentru a atenua riscurile sistemice și a consolida reziliența în fața acestora și pentru a se asigura că serviciile financiare sunt în continuare furnizate în mod eficace economiei reale^[42].

Continuarea eforturilor macroprudențiale pentru menținerea stabilității financiare

În 2018, BCE și-a continuat eforturile ample în domeniul politicii macroprudențiale, având o contribuție importantă la menținerea stabilității financiare. Pe lângă eforturile substanțiale în materie de analiză, BCE a asigurat o platformă pentru evaluările comune periodice ale riscurilor și pentru coordonarea politicilor între BCE și autoritățile naționale din zona euro. BCE și autoritățile naționale au desfășurat în continuare dezbateri ample și deschise cu privire la utilizarea instrumentelor macroprudențiale și la dezvoltarea metodelor de evaluare a diferitelor tipuri de riscuri sistemice. Aceste eforturi au contribuit în continuare la îmbunătățirea procesului și a metodelor de evaluare a riscurilor sistemice și a gradului de adecvare a măsurilor de politică macroprudențială în zona euro.

Totodată, BCE a continuat să asigure o comunicare mai bună cu privire la aspectele de politică macroprudențială, sporind gradul de informare a publicului prin creșterea transparenței cu privire la activitatea sa curentă și la concepțiile sale în domeniul politicii macroprudențiale. Pe lângă discursuri, comunicate de presă și alte publicații, cum ar fi caietele de studii ocazionale, BCE a continuat să publice Buletinul macroprudențial cu frecvență semestrială, acesta fiind un instrument important de comunicare prin care sunt explicate cadrul de politică și procedurile decizionale ale BCE în materie de politică macroprudențială, precum și progresele în materie de analiză și evaluările din acest domeniu. BCE a continuat, de asemenea, să publice pe website-ul propriu o sinteză a măsurilor macroprudențiale care sunt aplicate în prezent în țările care fac obiectul Supravegherii bancare a BCE.

Decizii de politică macroprudențială adoptate în anul 2018

În conformitate cu mandatul său legal, BCE a evaluat, în 2018, notificările din partea autorităților naționale din zona euro în legătură cu 103 decizii de politică macroprudențială privind instrumentele care vizează riscurile sistemice ciclice și structurale, precum și alte instrumente în temeiul articolului 458 din Regulamentul privind cerințele de capital (CRR). Cele mai multe notificări se refereau la stabilirea amortizoarelor anticiclice de capital sau la identificarea instituțiilor de importanță sistemică globală și a altor instituții de importanță sistemică (G-SII și O-SII) și la calibrarea amortizoarelor de capital ale acestora. Consiliul guvernatorilor BCE nu a ridicat obiecții la adresa niciuneia dintre deciziile de politică macroprudențială notificate de autoritățile naționale în cursul anului 2018.

Toate cele 19 țări din zona euro evaluează trimestrial riscurile sistemice ciclice și, pe baza acestor evaluări, stabilesc nivelul amortizorului anticiclic de capital. În 2018, patru țări au majorat rata amortizorului anticiclic de capital. Národná banka Slovenska a decis să crească rata amortizorului anticiclic de capital de la 0,5% la 1,25%, începând cu 1 august 2018, și apoi să o majoreze în continuare la 1,5%, începând cu 1 august 2019, invocând faptul că Slovacia se află printre țările UE cu cea mai dinamică expansiune a creditului, atât în sectorul corporativ, cât și în sectorul gospodăriilor populației. Totodată, Lietuvos bankas a decis să crească rata amortizorului anticiclic de capital de la 0,5%, care urma să intre în vigoare de la 31 decembrie 2018, la 1%, începând cu 30 iunie 2019. Rata mai ridicată a amortizorului anticiclic de capital nu a fost asociată unui risc ciclic excesiv, ci mai degrabă unei modificări a principiilor directoare ale băncii în legătură cu stabilirea ratei acestui amortizor (care înregistrează un nivel pozitiv în prezent, într-un context caracterizat de riscuri moderate). Banca Centrală a Irlandei a hotărât să activeze rata amortizorului anticiclic de capital la 1% de la 1 iulie 2019, cu intenția de a stabili o rezervă suficient de devreme în cadrul ciclului pentru a promova în mod eficace reziliența, ținând cont în același timp de sensibilitatea relativă a mediului macro-financiar din Irlanda la evoluțiile externe. Nu în ultimul rând, Consiliul superior pentru stabilitate financiară din Franța a introdus pentru prima dată o rată pozitivă a amortizorului anticiclic de capital, stabilită la 0,25% și aplicabilă de la 1 iulie 2019, pentru a spori rezistența băncilor la riscurile ciclice, făcând referire la contextul macroeconomic favorabil și la accelerarea în continuare a ciclului financiar.

În ceea ce privește instrumentele macroprudențiale care vizează riscurile sistemice structurale, BCE a evaluat deciziile autorităților naționale privind amortizoarele de capital în cazul a 106 O-SII^[43], precum și trei decizii privind amortizoarele de risc sistemic. Referitor la măsurile notificate în temeiul articolul 458 din CRR, Consiliul superior pentru stabilitate financiară din Franța a decis să înăsprească limitele expunerilor semnificative aplicabile companiilor nefinanciare autohtone de mari dimensiuni și cu un grad ridicat de îndatorare, în vederea combaterii riscurilor generate de accelerarea ciclului financiar și de continuarea tendinței de creștere a datoriilor unor astfel de companii. De asemenea, Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique a propus o măsură orientată pe două axe care vizează riscurile imobiliare, constând în majorarea cu 5 puncte procentuale a ponderii de risc general pentru expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia, aplicată băncilor care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating (IRB) garantată cu bunuri imobile interne, precum și într-un element suplimentar sensibil la risc, care vizează profilul de risc al portofoliilor de credite ipotecare al fiecărei bănci care utilizează abordarea IRB. Măsura vizează creșterea rezilienței băncilor care utilizează abordarea IRB la riscurile macroprudențiale generate de evoluțiile pe piața imobiliară și de vulnerabilitatea tot mai mare a debitorilor.

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

BCE a furnizat în continuare sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ Secretariatului Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care răspunde de activitatea de zi cu zi a CERS. CERS este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar al UE și de prevenirea și reducerea riscurilor sistemice.

BCE a contribuit în mod regulat la activitățile desfășurate pe bază continuă de CERS pentru identificarea și monitorizarea riscurilor sistemice potențiale și a acordat sprijin general activităților de cercetare realizate de CERS. De exemplu, BCE a cooperat cu Grupul operativ la nivel înalt al CERS privind activele sigure, care a fost înființat pentru a analiza considerațiile practice referitoare la titlurile garantate cu obligațiuni suverane. Au fost publicate un raport în două volume care prezintă principalele constatări ale grupului operativ și analiza tehnică care fundamentează aceste constatări. În plus, BCE și-a adus contribuția la o serie de caiete de studii publicate referitoare la titlurile garantate cu obligațiuni suverane.

În ceea ce privește sectorul financiar nebancar din UE, BCE a contribuit la redactarea celei de a treia ediții a „EU Shadow Banking Monitor”, care prezintă o sinteză a evoluțiilor din acest sector, cu accent pe evaluarea riscurilor potențiale la adresa stabilității financiare. De asemenea, în domeniul nebancar, BCE a contribuit la raportul CERS intitulat „Macroprudential provisions, measures and instruments for insurance”, publicat în noiembrie 2018. Raportul reprezintă o contribuție la discuțiile în curs asupra regimului Solvabilitate II cu privire la consolidarea cadrului de reglementare pentru societățile de asigurare și reasigurare din perspectivă macroprudențială.

BCE a co-prezidat un grup de experți care au sarcina de a răspunde solicitării Consiliului UE ca CERS să elaboreze „abordări macroprudențiale pentru a preveni apariția la nivel de sistem a problemelor legate de creditele neperformante, luând în același timp în considerare efectele prociclice ale măsurilor care vizează stocurile de credite neperformante și efectele potențiale ale acestora asupra stabilității financiare”. Raportul publicat a identificat factorii de creștere a creditelor neperformante la nivelul sistemului, concluzionând că nu pare să fie necesară nicio modificare fundamentală a setului de instrumente macroprudențiale existent, dar că ar trebui luate în considerare unele reglaje fine.

În plus, BCE a prezidat grupul operativ care a pregătit scenariile adverse ale CERS pentru exercițiul de testare la stres a băncilor din UE efectuat de Autoritatea Bancară Europeană în 2018 și pentru exercițiul de testare la stres a sectorului asigurărilor efectuat de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale în 2018, furnizând, de asemenea, suport tehnic și de modelare esențial. În plus, în decembrie 2018, BCE a găzduit seminarul anual cu privire la testele de stres.

Nu în ultimul rând, BCE a continuat să sprijine CERS în activitatea sa analitică privind seturile cuprinzătoare de date disponibile în temeiul Regulamentului privind infrastructura pieței europene. Activitatea analitică a permis o schimbare în direcția colectării, prelucrării și analizării zilnice a datelor. Acest efort analitic sprijină în prezent CERS, dar și comitetele sale consultative și substructurile acestora, în realizarea unei monitorizări mai cuprinzătoare și în timp util a piețelor instrumentelor financiare derivate.

Informații mai detaliate despre CERS pot fi găsite pe website-ul său, precum și în Rapoartele anuale ale acestuia.

3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura soliditatea băncilor individuale

Pe parcursul anului 2018, Supravegherea bancară a BCE a contribuit în continuare la stabilitatea sectorului bancar european și la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate băncile din zona euro. Deși reziliența băncilor din zona euro a crescut în ultimii ani, acestea se confruntă în continuare cu dificultăți considerabile.

Una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă băncile din zona euro este lipsa profiturilor Cu toate că situația s-a îmbunătățit, în general, băncile din zona euro sunt în continuare supuse presiunilor de a-și ajusta modelele de afaceri. Acestea trebuie încă să găsească modalități de a deveni profitabile în mod sustenabil pe parcursul ciclului economic. În 2018, Supravegherea bancară a BCE a finalizat și a publicat o analiză tematică privind profitabilitatea și modelele de afaceri. Potrivit analizei tematice, situația diferă foarte mult de la o bancă la alta. De asemenea, aceasta a constatat că un factor important care influențează profitabilitatea băncilor constă în capacitatea acestora de administrare strategică. Supravegherea bancară a BCE va continua să monitorizeze situația și să pună sub semnul întrebării modelele de afaceri ale băncilor.

Pe lângă profitabilitate, activele reziduale, cum ar fi creditele neperformante, reprezintă încă o problemă pentru sectorul bancar din zona euro. Creditele neperformante reduc profiturile băncilor, scad reziliența acestora și le limitează capacitatea de a finanța economia. Deși este în primul rând o responsabilitate a băncilor afectate, soluționarea acestei probleme constituie o prioritate esențială pentru autoritățile UE (așa cum se evidențiază în Planul de acțiune al UE pentru abordarea creditelor neperformante în Europa) și, în special, pentru Supravegherea bancară a BCE. Supravegherea bancară a BCE a publicat încă din martie 2017 un ghid calitativ referitor la tratamentul creditelor neperformante. Acest ghid a fost completat în martie 2018 printr-o anexă, în care se prezintă așteptările privind constituirea de provizioane pentru creditele neperformante noi. În iulie 2018, Supravegherea bancară a BCE a anunțat măsuri noi pentru gestionarea stocului de credite neperformante.

Pe parcursul anului, Supravegherea bancară a BCE a continuat să își îmbunătățească instrumentele și metodele. După consultările publice (inițiate în martie 2018), Supravegherea bancară a BCE a publicat, în noiembrie 2018, ghidurile finale pentru bănci referitoare la gestionarea capitalului intern și a lichidității interne (procesul de evaluare a adecvării capitalului intern sau ICAAP și procesul de evaluare a adecvării lichidității interne sau ILAAP). În legătură cu revizuirea precis orientată a modelelor interne în curs de desfășurare, Supravegherea bancară a BCE a publicat, în noiembrie 2018, și primul capitol al ghidului său privind modelele interne, în urma unei consultări publice. În plus, Supravegherea bancară a BCE a publicat ghiduri cu privire la evaluarea cererilor de autorizare care se referă și la instituțiile de credit FinTech. Un alt ghid publicat în septembrie 2018 se axează pe inspecții la fața locului și pe investigații privind modelele interne. Scopul său este de a explica modul în care se efectuează astfel de inspecții. Supravegherea bancară a BCE a contribuit, de asemenea, la exercițiul de testare la stres a băncilor europene efectuat de Autoritatea Bancară Europeană (a se vedea Caseta 4).

În 2018, Supravegherea bancară a BCE a fost, de asemenea, implicată în gestionarea intrării în dificultate a unei bănci semnificative din zona euro. Acest caz special a evidențiat necesitatea armonizării în continuare a normelor pentru gestionarea băncilor în curs de a intra în dificultate. Cu toate că BCE nu are competențe în materie de combatere a spălării banilor, cazul a evidențiat, de asemenea, necesitatea unei abordări mai armonizate a acestei chestiuni la nivel european.

Informații mai detaliate despre Supravegherea bancară a BCE pot fi găsite pe website-ul său și în ediția din 2018 a Raportului anual al BCE privind activitățile de supraveghere.

3.4 Contribuția BCE la consolidarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital

La zece ani de la declanșarea crizei financiare mondiale, principalele reforme în domeniul reglementării care au contribuit la creșterea rezilienței sectorului financiar sunt aproape de finalizare. Deși în ultimul deceniu au fost înregistrate progrese substanțiale, încă mai există o serie de dificultăți de natură juridică și instituțională care trebuie depășite înainte ca băncile europene să își poată desfășura operațiunile într-un cadru cu adevărat integrat, iar utilizatorii serviciilor financiare să beneficieze de o piață bancară unică mai integrată. Sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru dezvoltarea piețelor de capital, consolidându-se, în același timp, cadrul de reglementare și de supraveghere pentru sectorul financiar nebancar.

În 2018, BCE a continuat să contribuie la discuțiile în curs privind finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. Ambele inițiative contribuie la o mai bună funcționare a UEM. Instituirea unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție și a unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) va facilita consolidarea integrării financiare și va spori credibilitatea uniunii bancare. Piețele financiare mai integrate vor spori eficiența alocării creditelor, vor facilita partajarea riscurilor în sectorul privat și vor contribui la diversificarea surselor de finanțare pentru economia reală.

În iunie 2018, șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE au convenit asupra unui prim set de decizii privind reforma UEM, inclusiv finalizarea uniunii bancare. Aceștia au stabilit că Mecanismul european de stabilitate va asigura un mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție. Termenii de referință ai mecanismului comun au fost aprobați ulterior în decembrie 2018. În plus, liderii au decis că ar trebui demarate lucrările pentru realizarea unei foi de parcurs în vederea începerii negocierilor politice cu privire la EDIS. În decembrie 2018, aceștia au convenit să înființeze un grup de lucru la nivel înalt care să stabilească următoarele etape ale EDIS.

În activitatea sa de susținere a forurilor UE în vederea instituirii unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție, BCE și-a prezentat opiniile cu privire la această chestiune în avizul său juridic referitor la propunerea de regulament a Comisiei Europene privind înființarea Fondului Monetar European. Astfel, BCE a declarat că mecanismul de sprijin ar trebui să susțină toate măsurile posibile adoptate de Comitetul unic de rezoluție, inclusiv acordarea de sprijin în materie de solvabilitate și de lichiditate pentru instituțiile aflate în rezoluție. În plus, procesul decizional cu privire la plățile mecanismului de sprijin ar trebui să fie rapid și nu ar trebui să întârzie adoptarea și punerea în aplicare a deciziilor Comitetului în materie de rezoluție.

Totodată, BCE consideră că reducerea riscurilor care are loc poate facilita progresele în cadrul dezbaterilor politice privind EDIS. Este important ca foaia de parcurs din iunie 2016 să fie urmată cât mai fidel posibil. În ceea ce privește condițiile pentru implementarea efectivă a EDIS, BCE consideră că acestea ar trebui să fie proporționale cu gradul de partajare a riscurilor în prima etapă a EDIS. BCE a clarificat și ideea că, atunci când se iau în considerare diferite modele de elaborare a primei etape a EDIS, ar fi de preferat să se instituie un fond centralizat pentru a se asigura că sistemul este dotat cu resurse financiare solide, iar cadrul de guvernanță permite luarea unor decizii rapide și comune la nivel european.

De asemenea, BCE a continuat să furnizeze asistență tehnică cu privire la EDIS. Astfel, BCE a prezentat propria analiză cantitativă actualizată referitoare la capacitatea EDIS^[45] în cadrul Grupului de lucru ad-hoc privind consolidarea uniunii bancare. Conform acestei analize, un fond european de asigurare a depozitelor finanțat integral, ar fi suficient pentru a acoperi plata compensațiilor în cazul unui șoc deosebit de sever. De asemenea, nu ar exista niciun fel de subvenții încrucișate sistematice nejustificate în cadrul EDIS, în sensul că niciun sistem bancar nu ar plăti contribuții sistematic mai mici comparativ cu beneficiile pe care acesta le-ar primi din partea fondului, chiar și atunci când se iau în considerare șocurile specifice fiecărei țări.

Totodată, în acest context, BCE a urmărit îndeaproape și a contribuit la dezbaterile privind măsurile de reducere a riscurilor. În conformitate cu concluziile Consiliului din iunie 2016, pentru finalizarea uniunii bancare sunt necesare măsuri suplimentare cu privire la reducerea și partajarea riscurilor în sectorul financiar. Reducerea în continuare a riscurilor este în interesul direct al BCE în calitate de bancă centrală și autoritate de supraveghere bancară, pentru a consolida reziliența sistemului bancar și a uniunii bancare, în general. În 2018, BCE a elaborat, împreună cu Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție, raportul comun de monitorizare a reducerii riscurilor, care a oferit o evaluare actualizată a modului în care evoluează riscurile în cadrul uniunii bancare. Într-un discurs susținut la Institutul Universitar European în mai 2018, președintele BCE a explicat că dihotomia dintre reducerea și partajarea riscurilor care caracterizează dezbaterea este, în multe feluri, artificială. Într-un cadru de politică adecvat, aceste două obiective se susțin reciproc.

BCE a fost de la început un puternic susținător al proiectului privind uniunea piețelor de capital (UPC). Astfel cum s-a precizat în Financial Stability Review, noiembrie 2018, sunt necesare progrese în ceea ce privește proiectul UPC, deoarece o uniune a piețelor de capital pe deplin dezvoltată are potențialul de a stimula creșterea economică și poate juca un rol esențial în consolidarea arhitecturii financiare și a regimului de supraveghere la nivelul UE. În acest sens, un rol mai amplu al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe ar fi esențial pentru punerea în aplicare a unei uniuni a piețelor de capital pe deplin dezvoltată. Astfel, finalizarea diferitelor inițiative legislative prezentate în Planul de acțiune al Comisiei cu privire la uniunea piețelor de capital are o importanță deosebită. În plus, raportul BCE din mai 2018 privind integrarea financiară în Europa a evidențiat diverse direcții de explorare identificate în studiile BCE, ceea ce ar face ca proiectul UPC să fie și mai solid din perspectiva avantajelor ce decurg din partajarea riscurilor. Aceste direcții se axează pe valoarea reformelor sistemelor de pensii și a investițiilor instituționale, pe valoarea stimulării educației financiare și pe valoarea realizării de progrese suplimentare în ceea ce privește îmbunătățirea armonizării cadrelor europene în materie de insolvență.

După cum reiese din parcursul prezentat în Planul de acțiune al Comisiei cu privire la uniunea piețelor de capital, este probabil ca sectorul financiar nebancar să joace un rol din ce în ce mai important în finanțarea economiei din zona euro. Această evoluție oferă numeroase oportunități pentru un sistem financiar mai diversificat, însă – întrucât intermedierea financiară se reorientează de la bănci către instituții financiare nebancare – riscurile existente pot migra și pot apărea noi riscuri. Prin urmare, în 2018, BCE a subliniat importanța dezvoltării de instrumente pentru reducerea riscurilor în sectorul financiar nebancar. De exemplu, organele legislative ale UE ar trebui să introducă instrumente macroprudențiale concepute pentru contracararea riscurilor sistemice asociate distribuției dezechilibrate a lichidității în piață și utilizării efectului de levier în fondurile de investiții.

4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Eurosistemul joacă un rol central în dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurii pieței care asigură fluxul liber de plăți, instrumente financiare și garanții la nivel european. De la lansarea monedei euro în 1999, acesta a contribuit substanțial la reconfigurarea și consolidarea infrastructurii pentru plățile de mare valoare, pentru serviciile post-tranzacționare pentru instrumentele financiare și, mai recent, pentru serviciile aferente plăților instant de mică valoare. Totodată, Eurosistemul monitorizează evoluția procesului de transformare digitală pentru a asigura menținerea siguranței și eficienței infrastructurilor piețelor financiare.

4.1 Servicii TARGET

Serviciile TARGET ale Eurosistemului includ trei componente: TARGET2, un sistem de decontare pe bază brută în timp real pentru operațiunile de plată în euro aferente operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului, precum și pentru tranzacțiile interbancare și comerciale; TARGET2-Securities (T2S), o platformă unică pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare la nivel european; și Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), care permite furnizorilor de servicii de plată să ofere clienților transferul în timp real al fondurilor la orice oră, în fiecare zi a anului. Toate cele trei servicii sunt decontate în banii băncii centrale, eliminându-se astfel riscul de credit în procesul de decontare a tranzacțiilor.

Mai mult de 1 700 de bănci utilizează TARGET2 pentru a iniția tranzacții în euro, fie în nume propriu, fie în numele clienților lor. Luând în considerare sucursalele și filialele, serviciile a peste 52 000 de bănci din întreaga lume pot fi accesate prin TARGET2. În 2018, TARGET2 a procesat în medie 346 834 de plăți pe zi, cu un volum mediu zilnic de 1 700 de miliarde EUR.

La un an după ultimul val de migrare la T2S, conectarea coroanei daneze la platforma de decontare a reprezentat un moment de referință, deoarece a fost pentru prima oară când o altă monedă decât euro a devenit disponibilă pentru decontarea prin livrarea contra plată pe T2S, fiind utilizată funcționalitatea multi-valutară a platformei. În 2018, T2S a procesat în medie 572 172 de tranzacții pe zi, cu un volum mediu zilnic de 925,69 miliarde EUR.

În noiembrie 2018, Eurosistemul a lansat TIPS, care oferă decontarea finală și irevocabilă a plăților instant în euro la orice moment din zi și în orice zi a anului în mai puțin de zece secunde. TIPS a fost dezvoltat pentru a facilita utilizarea paneuropeană a plăților instant. Acesta se bazează pe Schema SEPA de transfer credit instant (SEPA Instant Credit Transfer – SCT Inst) – o schemă pentru plățile instant paneuropene care a fost deja adoptată de peste 2 000 de prestatori de servicii de plată în 16 țări. Totodată, TIPS a fost conceput ca o prelungire a TARGET2, care deja asigură o rețea extinsă de participanți la nivel european pe care TIPS o poate valorifica.

TIPS poate, în ultimă instanță, să asigure o acoperire largă și să fie folosit pe scară extinsă, beneficiind de rețeaua existentă a participanților la TARGET2 și accesând codurile de identificare ale entităților adresabile (Business Identifier Codes – BICs). Există opțiuni flexibile pentru a interacționa cu TIPS, astfel că diferite tipuri de utilizatori pot accesa platforma prin diverse funcții.

4.2 Menținerea siguranței și eficienței infrastructurii financiare pe toată durata procesului de transformare digitală

Pe măsură ce integrarea europeană câștigă teren, infrastructura piețelor financiare și plățile sunt supuse procesului complex de transformare digitală din industria financiară și de la nivelul societății în general. Eurosistemul a acceptat această dublă provocare, încurajând integrarea și inovarea în calitatea sa de catalizator. În plus, Eurosistemul promovează siguranța și eficiența infrastructurii pieței și a plăților prin mandatul său de monitorizare.

În domeniul plăților, Eurosistemul a condus neîntrerupt procesul de integrare europeană și inovare. O evaluare a migrării la SEPA (Single Euro Payments Area – zona unică de plăți în euro) arată că standardizarea operațiunilor de plată de tip transfer credit și debitare directă în euro s-a realizat cu succes și că impactul asupra plăților este unul pozitiv. Cu toate acestea, „discriminarea IBAN”, respectiv practica acelor creditori care refuză să accepte conturi de plăți din afara zonei euro pentru debitare directă, nu a fost încă pe deplin eliminată. Este necesară, de asemenea, continuarea eforturilor pentru a formula soluții privind crearea unui mandat electronic pentru debitare directă în SEPA, în timp ce o SEPA pentru carduri urmează a fi finalizată. BCE încurajează schemele europene de carduri să stimuleze interoperabilitatea și acoperirea paneuropeană integrală, dând posibilitatea oricărui card să fie folosit la orice terminal.

Sub auspiciile Consiliului privind plățile de mică valoare în euro (The Euro Retail Payments Board – ERPB), – un forum la nivel înalt prezidat de BCE care susține dezvoltarea unei piețe integrate, inovatoare și competitive pentru plățile de mică valoare în euro la nivelul UE – au continuat lucrările de standardizare a cardurilor, alături de promovarea inovării în domeniul plăților de mică valoare în ceea ce privește plățile instant, plățile printr-un dispozitiv mobil de la persoană la persoană și accesibilitatea serviciilor de plăți de mică valoare.

În domeniul serviciilor de inițiere a plăților, respectiv al serviciilor online care accesează contul de plată al unui utilizator pentru a iniția transferul fondurilor în numele utilizatorului, cu consimțământul și pe baza autentificării utilizatorului, ERPB a hotărât stabilirea unui set comun de cerințe tehnice, operaționale și comerciale pentru furnizarea eficientă, paneuropeană, a serviciilor de inițiere a plăților. În domeniul facturării electronice, ERPB s-a concentrat asupra adoptării unui mesaj de cerere de plată pe baza ISO 20022 și asupra continuării armonizării la nivelul prestatorilor de servicii de prezentare și plată a facturilor electronice (electronic invoice presentment and payment – EIPP).

În domeniul instrumentelor financiare, Eurosistemul a continuat să susțină T2S și armonizarea post-tranzacționare prin adaptarea cadrului de monitorizare în vederea armonizării post-tranzacționare pentru a ține seama de finalizarea migrării la T2S. 85% din piețele T2S respectă standardele de armonizare a T2S, dar sunt necesare noi măsuri la nivelul pieței pentru a spori conformitatea cu standardele T2S privind evenimentele corporative.

În domeniul gestionării colateralului, BCE, împreună cu principalii factori interesați de dezvoltarea piețelor financiare europene, a elaborat un prim set armonizat de procese operaționale și fluxuri de activități conform standardului ISO 20022 privind mesajele referitoare la gestionarea colateralului. Mai exact, în 2018, au fost publicate un raport de armonizare privind serviciile tripartite de gestionare a colateralului și un raport de armonizare privind evenimentele corporative iar BCE se bazează pe sprijinul participanților pe piețe pentru implementarea propunerilor de armonizare prevăzute în aceste rapoarte, în special pentru a susține dezvoltarea noului Sistem de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului) (Eurosystem Collateral Management System – ECMS).

În domeniul fintech au fost aprofundate și extinse cercetările privind implicațiile tehnologiei registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT) asupra infrastructurii piețelor financiare din Europa. În 2018, programul comun de cercetare derulat de BCE și Banca Japoniei privind evaluarea posibilei utilizări a DLT pentru infrastructurile piețelor financiare a continuat cu finalizarea Proiectului Stella faza 2. A fost analizată o abordare cu totul nouă privind realizarea interoperabilității dintre registre care nu necesită o conexiune sau aranjamente instituționale între registre.

Pentru a asigura siguranța și eficiența infrastructurilor piețelor financiare și a plăților, Eurosistemul stabilește obiective de monitorizare prin reglementări, standarde, orientări și recomandări specifice privind activitatea de monitorizare și își îndeplinește funcțiile de monitorizare colectând informații relevante, evaluând informațiile prin raportare la obiectivele de monitorizare și operând schimbări în cazul în care se impune acest lucru. În 2018, Eurosistemul a continuat să își consolideze activitatea de monitorizare printr-o mai bună raportare a incidentelor majore de către prestatorii de servicii de plată^[46], sistemele de plăți și schemele de plăți.

Pe baza activității sale permanente de monitorizare a fraudelor cu carduri, Eurosistemul și-a publicat cel de-al cincilea raport privind fraudele cu carduri în 2018. Raportul a arătat o inversare de trend, cu o ușoară scădere a ratelor de fraudă cu carduri emise în cadrul SEPA și o reducere abruptă a fraudei cu carduri la ATM-uri. Cu toate acestea, fraudele online continuă să crească (deși într-un ritm mai lent față de numărul tranzacțiilor de tipul „card not present”, respectiv fără prezența fizică a cardului), reprezentând aproape trei sferturi din numărul total de fraude cu carduri.În ceea ce privește monitorizarea sistemelor de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, BCE participă, împreună cu celelalte bănci centrale din zona euro, la autorizarea și la examinarea și monitorizarea periodică a depozitarilor centrali de instrumente financiare (central securities depositories – CSDs) conform Regulamentului CSD în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro. În 2018, Eurosistemul și-a exprimat opinia referitor la autorizarea a cinci CSD, precum și la autorizarea unui CSD care să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar.

În anul 2018 a avut loc lansarea primei evaluări cuprinzătoare a T2S în funcțiune pe baza Principiilor pentru infrastructurile piețelor financiare CPMI-IOSCO (Committee on Payments and Market Infrastructures - the International Organization of Securities Commissions). Evaluarea este efectuată de către Eurosistem în consultare cu semnatarii Acordului de cooperare T2S, care reprezintă autoritățile de monitorizare și cele de supraveghere a CSD care folosesc servicii T2S, băncile centrale de emisiune pentru valutele decontate pe platforma T2S și Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (European Securities and Markets Authority).

Referitor la contrapărțile centrale (central counterparties – CCP), Eurosistemul a continuat să contribuie la activitățile colegiilor de supraveghere înființate în baza Regulamentului privind infrastructura pieței europene (European Market Infrastructure Regulation – EMIR). Rolul tot mai semnificativ al CCP sporește reziliența sistemului financiar, concentrând totodată și riscurile de lichiditate, fapt ce poate afecta piața monetară și buna funcționare a sistemelor de plăți și poate necesita furnizarea de lichiditate de către băncile centrale, îndeosebi în condiții excepționale. Eurosistemul are nevoie de un cadru adecvat pentru a monitoriza, evalua și, dacă este cazul, pentru a contracara aceste riscuri, atât în cadrul UE, cât și în țările terțe. Acesta este deosebit de important prin prisma faptului că o proporție semnificativă a activităților de compensare în euro se desfășoară în Regatul Unit. Adoptarea unui cadru revizuit de supraveghere pentru CCP rămâne astfel foarte importantă și urgentă.

5 Eforturile de sprijinire a funcționării piețelor și serviciile financiare către alte instituții

Ca reacție la preocupările în creștere privind viabilitatea ratei medie a dobânzii overnight în euro (EONIA), în anul 2017, BCE a început să dezvolte o nouă rată a dobânzii de referință, rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), calculată integral pe baza datelor din raportările statistice privind piața monetară (RSPM). Metodologia de calcul a €STR a fost publicată în luna iunie 2018, în urma sprijinului amplu de care a beneficiat în cursul a două consultări publice, și a fost recomandată ulterior, de către grupul de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro, ca substitut pentru EONIA. Ca urmare, se preconizează că €STR va deveni una dintre principalele rate ale dobânzii de referință pe piețele din zona euro.

BCE este responsabilă de administrarea diferitelor operațiuni financiare realizate în numele UE. De asemenea, instituția îndeplinește un rol de coordonare de ansamblu în cadrul Serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor.

În vederea promovării integrității și funcționării eficiente a pieței valutare a tranzacțiilor de mare valoare (wholesale), a fost creat un set de principii de bune practici (a se vedea Caseta 5 de la sfârșitul acestui capitol).

5.1 €STR, noua rată a dobânzii de referință overnight pentru piețele monetare din zona euro

Pe întreaga durată a existenței sale, piața financiară a zonei euro s-a bazat pe rate ale dobânzii de referință precum EONIA^[47]. EONIA este intens utilizată ca rată a dobânzii de referință cu rol de element suport într-o serie de contracte pe instrumente financiare derivate, precum operațiunile de swap pe rata dobânzii, sau ca o modalitate de a determina plățile viitoare aferente contractelor în derulare. De asemenea, EONIA este frecvent utilizată în procesul de evaluare a produselor financiare (pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare), ceea ce îi conferă o importanță deosebită în funcționarea piețelor. Rate de referință precum EONIA prezintă importanță și pentru băncile centrale, acestea reprezentând un indicator al modului în care politica monetară a băncii centrale influențează diverse segmente ale pieței și se transmite către restul economiei.

În viitor se va interzice utilizarea EONIA în forma sa actuală, deoarece aceasta nu îndeplinește cerințele Regulamentului UE privind indicii de referință (EU Benchmarks Regulation – BMR). În urma consultării cu băncile care fac parte din panel, Institutul European pentru Piețele Monetare (EMMI), administratorul EONIA, a anunțat, în luna februarie 2018, că nu va avea loc nicio modificare a metodologiei EONIA. Aceasta presupune că substituirea EONIA este imperios necesară pentru a menține buna funcționare a tuturor piețelor care se bazează pe existența unei rate overnight solide.

Având în vedere incertitudinile care grevează EONIA, BCE a anunțat, în luna septembrie 2017, că va elabora propria rată a dobânzii overnight, respectiv rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), calculată integral pe baza datelor din raportările statistice privind piața monetară furnizate zilnic Eurosistemului. Procesul de colectare a datelor menite să sprijine Eurosistemul în aplicarea politicii monetare a fost inițiat în luna iulie 2016, pe baza Regulamentului privind statisticile referitoare la piețele monetare. Acesta beneficiază de contribuția celor mai mari 50 de bănci din zona euro, în funcție de dimensiunea bilanțului, care transmit raportări în fiecare zi lucrătoare până la ora 07.00, ora Europei Centrale, referitoare la toate tranzacțiile acestora din ziua lucrătoare anterioară pe segmentul negarantat și pe cel garantat ale piețelor monetare, pe piața operațiunilor de swap valutar și pe piața operațiunilor de swap pe rate ale dobânzii overnight (overnight index swaps – OIS).

BCE a inițiat procesul de elaborare a €STR cu intenția clară ca aceasta să întrunească toate caracteristicile necesare participanților pe piață. În consecință, BCE urmărește să respecte cele mai bune practici în procesul de elaborare a indicilor de referință, conform principiilor IOSCO, și va întreprinde demersuri pentru a obține cel mai înalt grad de transparență posibil în configurarea acestei rate a dobânzii, care a beneficiat de sugestii primite în urma a două consultări publice. Prima consultare publică, lansată în luna noiembrie 2017, a abordat sfera de cuprindere a €STR și „dobânda de bază”, iar cea de-a doua consultare publică, inițiată în luna martie 2018, a vizat modalitățile exacte de calcul ale acesteia. Metodologia finală a €STR a fost publicată în luna iunie 2018.

Configurarea €STR urmărește, de asemenea, să soluționeze unele deficiențe ale metodologiei actuale a EONIA, rămânând totodată relativ simplă și apropiată de cea cu care sunt familiarizați operatorii pe piață. €STR este, ca și EONIA, o rată a dobânzii pe segmentul negarantat al pieței interbancare care reflectă exclusiv costul finanțării, nefiind afectată de alți factori precum garanțiile. Tot ca și EONIA, €STR este o rată a dobânzii overnight care reprezintă cea mai frecvent întâlnită scadență asociată activității pe segmentul negarantat al pieței. Există însă diferențe semnificative între EONIA și €STR. EONIA este o rată a dobânzii la creditele interbancare, în timp ce €STR surprinde activitatea de atragere de fonduri a agenților raportori RSPM nu numai de la alte bănci, ci și de la alte instituții financiare precum fonduri de pensii, societăți de asigurări și societăți de administrare a activelor, ținând astfel seama de faptul că activitatea de tranzacționare strict interbancară a pierdut din importanță pe segmentul negarantat al pieței monetare wholesale din zona euro. În plus, în timp ce EONIA se bazează pe un panel de bănci participante în mod voluntar, a cărui amploare s-a redus în timp, €STR este fundamentată pe date din raportările statistice cu o bază mult mai largă și mai stabilă a agenților raportori. Drept urmare, volumele pe care se bazează calculul acestei rate sunt superioare celor cuprinse în calculul EONIA. Volumele zilnice aferente €STR se situează, în medie, la 32 de miliarde EUR și fluctuează între 16,5 miliarde EUR și 44,1 miliarde EUR, aproximativ 32 de bănci, în medie, raportând date zilnic. În plus, €STR este caracterizată de un nivel mai scăzut al volatilității comparativ cu EONIA și este mai puțin probabil să prezinte un comportament idiosincratic (Graficul 22).

Există două deosebiri esențiale între EONIA și €STR, de care participanții pe piață ar trebui să țină seama și pentru care ar trebui să se pregătească. În primul rând, având în vedere sfera de cuprindere diferită a EONIA și a €STR, în special prin faptul că €STR este o rată aferentă surselor de finanțare atrase, în timp ce EONIA este o rată aferentă surselor împrumutate din perspectiva agentului raportor, în prezent există un spread de aproximativ nouă puncte de bază între EONIA și €STR. În al doilea rând, având în vedere ciclul de raportare al RSPM, care se încheie la ora 07.00 în ziua lucrătoare următoare, €STR poate fi publicată numai la o zi lucrătoare după data tranzacției pentru tranzacțiile eligibile, în timp ce EONIA se publică în aceeași zi lucrătoare. Aceasta presupune că toți utilizatorii care, în prezent, se bazează pe un indice de referință overnight disponibil în aceeași zi ar trebui să stabilească modificări tehnice și procedurale necesare adaptării la momentul publicării €STR.

€STR va fi disponibilă începând, cel târziu, din luna octombrie 2019, după finalizarea unui test intern riguros al sistemelor și procedurilor la nivelul Eurosistemului. În tot acest timp, BCE actualizează seria de date pre-€STR o dată în fiecare perioadă de constituire a rezervelor. Se dorește ca această serie să ofere publicului larg o idee asupra configurării și comportamentului €STR în cazul în care ar fi deja operațională, pe baza calculelor zilnice începând cu luna martie 2017, ceea ce va contribui la facilitarea procesului de adoptare a €STR după ce va intra în vigoare.

În luna septembrie 2018, un grup de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro, alcătuit din reprezentanți ai entităților din sectorul privat și înființat cu sprijinul BCE, al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe, al Autorității pentru servicii și piețe financiare din Belgia (FSMA) și al Comisiei Europene, a recomandat €STR ca rată a dobânzii care să înlocuiască EONIA și, de asemenea, să poată fi luată în considerare ca rată de rezervă în contractele care în prezent se referă la rata dobânzii EURIBOR. Recomandarea a fost emisă ca urmare a unei consultări publice referitoare la variantele posibile, inclusiv ratele dobânzilor pe segmentul garantat și cel negarantat ale pieței. Consultarea s-a soldat cu un număr semnificativ de răspunsuri, generând atât (i) o confirmare a calității analizei efectuate, cât și (ii) orientări clare asupra ratei dobânzii fără risc preferate. €STR a fost considerată drept cea mai potrivită rată fără risc la operațiunile în euro pentru a fi utilizată în viitor, în principal datorită caracterului său negarantat, metodologiei de calcul și volatilității scăzute, precum și datorită faptului că aceasta va fi administrată de către BCE, o instituție a UE.

Recomandarea ca €STR să devină rata dobânzii fără risc la operațiunile în euro constituie numai un prim pas în procesul complex de înlocuire a EONIA. În luna decembrie 2018, grupul de lucru a publicat un raport referitor la posibile opțiuni de tranziție de la EONIA. Modalitățile de tranziție posibile sunt elaborate sub forma unor răspunsuri la patru întrebări fundamentale: (i) EONIA și €STR se vor publica în paralel sau €STR va înlocui EONIA după perioada de tranziție prevăzută de BMR? (ii) EONIA și €STR vor fi rate independente sau metodologia EONIA se va modifica, EONIA devenind dependentă de €STR după perioada de tranziție prevăzută de BMR? (iii) Ar putea un spread EONIA-€STR să faciliteze procesul de tranziție? și (iv) Ar putea coexista curbele de actualizare OIS EONIA și OIS €STR? Raportul recomandă ca EMMI, în calitate de administrator al EONIA, să dezvolte metodologia actuală a EONIA astfel încât această rată să nu mai fie stabilită de băncile din panel, ci să fie calculată ca un spread fix față de €STR, pe o perioadă limitată, până la sistarea EONIA. Acesta ar oferi o platformă stabilă pentru facilitarea unei tranziții progresive și line către €STR.

Referitor la etapele următoare, este deosebit de important ca toți utilizatorii EONIA să demareze pregătirile pentru perioada de tranziție. Există mai multe etape care pot fi parcurse înainte de lansarea €STR, de exemplu: (i) creșterea gradului de conștientizare, pe plan intern, a riscurilor legate de produsele asociate EONIA și a expunerilor la aceste produse; (ii) demararea pregătirilor prin revizuirea stocului de contracte și evaluarea impactului tranziției de la EONIA; (iii) planificarea bugetară pentru posibile modificări ale sistemelor interne și ale modelelor interne de evaluare, în special în ceea ce privește agenții de compensare; și (iv) realizarea unei comunicări active cu clienții în mod direct, participarea la forumurile relevante, precum grupurile de lucru și mesele rotunde organizate la nivelul sectorului financiar, și oferirea unor răspunsuri la consultările publice. Succesul tranziției este condiționat de stadiul de pregătire al fiecărei părți implicate, astfel încât este important ca toți utilizatorii să fie informați și să existe o participare amplă și activă la discuții și consultări.

5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare

BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea operațiunilor de împrumut și creditare încheiate de Uniunea Europeană în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)^[48] și al mecanismului european de stabilizare financiară (EFSM)^[49]. În anul 2018, BCE a procesat plățile de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul MFTA. La data de 31 decembrie 2018, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se ridica la 1,7 miliarde EUR. Totodată, în 2018, BCE a procesat diverse plăți și plăți de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul EFSM. La data de 31 decembrie 2018, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se plasa la 46,8 miliarde EUR.

În mod similar, BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea anumitor plăți rezultate în legătură cu operațiunile aflate în derulare în cadrul Fondului european de stabilitate financiară (EFSF)^[50] și al Mecanismului european de stabilitate (MES)^[51]. În anul 2018, BCE a procesat diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru împrumuturile acordate în cadrul EFSF. Totodată, BCE a procesat contribuțiile membrilor MES, precum și diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru împrumuturile acordate prin intermediul acestui mecanism.

Totodată, BCE poartă responsabilitatea și pentru procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei^[52]. La data de 31 decembrie 2018, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism se ridica la 52,9 miliarde EUR.

5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

În anul 2018 a continuat să fie disponibilă o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul Serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem Reserve Management Services – ERMS), instituit în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Mai multe BCN din Eurosistem (așa-numiții „furnizori de servicii ai Eurosistemului”) oferă, cu respectarea anumitor termeni și condiții armonizate cu standardele generale de piață, o gamă completă de servicii băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organismelor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, promovând funcționarea fără sincope a cadrului instituit și raportând către Consiliul guvernatorilor.

Numărul clienților care mențin o relație de afaceri cu Eurosistemul privind ERMS a fost de 277 la finalul anului 2018, comparativ cu 278 la sfârșitul anului 2017. În ceea ce privește serviciile propriu-zise, totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS a înregistrat o creștere de aproximativ 10% în același interval.

Cadrul legal al ERMS a fost modificat în anul 2018 pentru includerea unor modificări operaționale, clarificarea unor aspecte și soluționarea unor sugestii apărute în urma sondajului în rândul clienților ERMS organizat în anul 2017. În acest sens, pentru a preîntâmpina efectuarea unor noi modificări ale actului legislativ, toate amendamentele referitoare la cadrul legislativ al ERMS au fost incluse în noua versiune consolidată a Orientării BCE privind prestarea de către Eurosistem a serviciilor în domeniul administrării rezervelor în euro către băncile centrale din afara zonei euro, către țările din afara zonei euro și către organizațiile internaționale [Orientarea BCE/2018/14 (reformare)].

6 Mai multe bancnote și mai puține falsuri

BCE și BCN din zona euro sunt responsabile cu emisiunea de bancnote euro în cadrul zonei euro și cu menținerea încrederii în această monedă. Numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au fost în creștere începând cu introducerea acestora în 2002, iar în ultimii ani dinamica acestora a fost mai alertă comparativ cu expansiunea economică. Datorită mai multor factori, printre care elementele de siguranță sporită ale noii serii de bancnote euro „Europa”, cooperarea cu forțele legii și eforturile de comunicare și instruire la nivel european și național, numărul de bancnote falsificate a ajuns la un nivel foarte scăzut. Introducerea, în data de 28 mai 2019, a noilor bancnote de 100 EUR și 200 EUR, cu noile și inovativele lor elemente de siguranță, va finaliza seria „Europa”.

6.1 Majorarea constantă a circulației bancnotelor

În anul 2018, numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut cu aproximativ 5,6% și, respectiv, 5,2%. La sfârșitul anului, numărul bancnotelor euro aflate în circulație era de 22,6 miliarde, în valoare totală de 1 231 de miliarde EUR (Graficele 23 și 24). Bancnota de 100 EUR a avut cel mai rapid ritm anual de creștere, respectiv 6,9% în anul 2018. La finalul lui 2018, valoarea totală a bancnotelor de 100 EUR aflate în circulație era de 280 de miliarde, sumă echivalentă cu valoarea cumulată a tuturor cupiurilor bancnotelor euro aflate în circulație în luna mai 2002. Bancnota de 50 EUR a continuat să înregistreze un ritm alert, de 6,3%.

Se estimează că, în termeni valorici, aproximativ o treime din bancnotele euro aflate în circulație sunt deținute în afara zonei euro. Aceste bancnote sunt deținute preponderent în țări vecine și sunt în principal cupiurile cu valorile cele mai mari. Acestea sunt folosite ca mijloc de tezaurizare și pentru decontarea tranzacțiilor pe piețele internaționale.

Producția bancnotelor euro se împarte între BCN din zona euro, cărora li s-a alocat în total producerea a aproximativ 4 miliarde de bancnote în anul 2018.

În 2018, numărul total de monede euro aflate în circulație a crescut cu 3,7%, ajungând la 130,7 miliarde la sfârșitul anului. Valoarea monedelor aflate în circulație a urcat la 29,0 miliarde EUR, în creştere cu 3,6% față de finele anului 2017.

BCN din zona euro au verificat în 2018 aproximativ 31 de miliarde de bancnote din punctul de vedere al autenticității și calității, retrăgând din circulație circa 5 miliarde care nu corespundeau acestor criterii. Totodată, Eurosistemul și-a continuat eforturile de a-i sprijini pe fabricanții de echipamente pentru procesarea bancnotelor să asigure îndeplinirea standardelor BCE pentru verificarea autenticității și calității bancnotelor euro înainte de repunerea acestora în circulație. În 2018, instituțiile de credit și alți agenți profesioniști care operează cu numerar au verificat autenticitatea și calitatea a aproximativ 37 de miliarde de bancnote euro cu ajutorul acestor aparate. Informații referitoare la sondajul privind serviciile cu numerar furnizate de instituțiile de credit și acceptarea plăților în numerar de către comercianții cu amănuntul pot fi găsite în continuare, în Caseta 6.

6.2 Numărul de bancnote euro falsificate a rămas redus și a continuat să scadă

Numărul total de bancnote euro falsificate a continuat să scadă în 2018, aproximativ 563 000 de bancnote falsificate fiind retrase din circulație. Aceasta s-a datorat mai multor factori, printre care elementele de siguranță sporită ale noii serii de bancnote euro „Europa”, cooperarea cu forțele legii și eforturile de comunicare și instruire la nivel european și național. Raportat la numărul bancnotelor euro autentice aflate în circulație, numărul celor falsificate a continuat să scadă și este foarte redus. Evoluția pe termen lung consemnată de volumul bancnotelor falsificate retrase din circulație este prezentată în Graficul 25. Falsificatorii manifestă predilecție pentru bancnotele de 20 EUR și 50 EUR, acestea reprezentând împreună peste 80% din numărul total al bancnotelor falsificate confiscate în anul 2018. Ponderea bancnotelor de 20 EUR falsificate a continuat să scadă în 2018.

În pofida caracterului înșelător mai redus al bancnotelor false retrase din circulație, BCE sfătuiește în continuare publicul să rămână vigilent la eventualele fraude, să-și amintească testul „atinge-privește-înclină” și să nu se bazeze pe un singur element de siguranță. Totodată, agenții profesioniști care operează cu numerar beneficiază de cursuri de specializare pe baze continue, atât în Europa, cât și în afara acesteia, iar pentru a sprijini lupta Eurosistemului împotriva falsificării sunt constant puse la dispoziție materiale informative ce sunt în permanență actualizate. De asemenea, BCE colaborează cu Europolul, Interpolul și Comisia Europeană pentru atingerea acestui obiectiv.

6.3 Bancnotele de 100 EUR și 200 EUR cu elemente de siguranță sporită au fost prezentate publicului

Noile bancnote de 100 EUR și 200 EUR cu elemente de siguranță sporită au fost prezentate publicului la data de 17 septembrie 2018. După bancnotele de 5 EUR, 10 EUR, 20 EUR și 50 EUR, cele de 100 EUR și 200 EUR sunt ultimele două cupiuri din seria Europa și vor fi puse în circulație la data de 28 mai 2019. Acest eveniment marchează finalizarea mai multor ani de pregătire și cooperare în cadrul Eurosistemului.

Consiliul guvernatorilor BCE a decis excluderea bancnotei de 500 EUR din seria „Europa”, ținând cont de temerile că această cupiură ar putea facilita activități ilegale. Având în vedere rolul internațional al euro și încrederea pe scară largă în bancnotele euro, bancnota de 500 EUR va continua să aibă putere circulatorie și, prin urmare, va putea fi folosită ca metodă de plată și mijloc de tezaurizare. Bancnotele euro își vor păstra întotdeauna valoarea, deoarece oricare dintre ele va putea fi preschimbată la BCN din zona euro pe o perioadă nelimitată de timp.

BCE și BCN din zona euro au desfășurat o campanie de informare a publicului larg și a agenților profesioniști care operează cu numerar privind introducerea noilor bancnote de 100 EUR și 200 EUR. Asemenea celorlalte cupiuri, noile bancnote sunt ușor de verificat folosind testul „atinge, privește, înclină”, dar cele două bancnote cu valoare mare mai includ și elemente de siguranță noi și inovatoare. Din punct de vedere al valorii, bancnota de 100 EUR este a doua cea mai utilizată cupiură (după cea de 50 EUR), iar din punct de vedere al numărului de bancnote aflate în circulație, ocupă a treia poziție (după bancnotele de 50 EUR și 20 EUR și înaintea celor de 5 EUR și 10 EUR). Eurosistemul îi sprijină pe fabricanții și proprietarii de echipamente pentru procesarea sau identificarea bancnotelor în pregătirile pe care le fac privind noile bancnote. Aceasta include facilitarea testării echipamentelor, posibilitatea de a împrumuta de la BCN bancnote ne-emise din seria „Europa” și publicarea unei liste cu aparatele de procesare a bancnotelor care au dovedit cu succes că pot procesa noile bancnote din seria „Europa”.

7 Statistică

BCE – asistată de băncile centrale naționale (BCN) și, pentru atribuții referitoare la Mecanismul unic de supraveghere (MUS), de autoritățile naționale competente (ANC) – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici care sunt necesare pentru sprijinirea politicii monetare a zonei euro, a funcțiilor de supraveghere ale BCE, a stabilității financiare și a altor diverse atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), precum și a atribuțiilor Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). Aceste date statisftice sunt utilizate și de autoritățile publice, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg, contribuind la îndeplinirea obiectivului de transparență al BCE: SEBC și-a extins în continuare cooperarea cu Sistemul Statistic European (SSE), în special în ceea ce privește analizele și inițiativele privind măsurarea gradului de globalizare și activitățile companiilor multinaționale. În anul 2018, SEBC a continuat să furnizeze date statistice periodice referitoare la zona euro fără sincope sau întârzieri. Totodată, SEBC a depus eforturi considerabile pentru a răspunde noilor cerințe de date statistice de înaltă calitate și cu un caracter mai granular la nivel de țară, sector și instrumente.

7.1 Date statistice noi și îmbunătățite referitoare la zona euro

Strategia SEBC și a Comitetului său de statistică referitoare la colectarea datelor de la bănci vizează standardizarea și integrarea, pe cât posibil, a cadrelor statistice existente la nivelul SEBC pe domenii și țări. Această abordare se va baza pe concepte, definiții și cerințe clare și armonizate, precum și pe promovarea standardizării datelor, ceea ce ar sprijini automatizarea procesării datelor și îmbunătățirea calității datelor. O altă componentă importantă a acestei strategii o reprezintă reorientarea către colectarea datelor cu caracter mai granular, ce permite îndeplinirea cerințelor noi de date într-un mod mai flexibil și prompt, diminuând necesitatea cererilor ad-hoc. Obiectivele principale ale acestei abordări sunt sporirea eficienței raportării și reducerea sarcinilor ce le revin băncilor.

Un element al acestei abordări strategice – Cadrul european de raportare integrată (IRef) al SEBC – vizează integrarea cerințelor de raportare statistică a băncilor într-un singur nivel de colectare care să acopere toate nevoile și cerințele de date ale SEBC. IRef va include și regulile de transformare de care este nevoie pentru a produce agregatele monetare și financiare necesare care să îndeplinească cerințe specifice, pornind de la nivelul de colectare integrată. Un alt element – Dicționarul de raportare integrată a băncilor (Banks’ Integrated Reporting Dictionary - BIRD) – este un instrument de introducere a datelor care vizează să-i ajute pe agenții raportori să organizeze în mod eficient informațiile stocate în sistemele lor interne. Acestuia i se vor alătura reguli de transformare aplicate de bănci pentru a-și îndeplini cerințele de raportare. Odată ce IRef va fi implementat, băncile vor putea să aplice același set de reguli de transformare în toate țările din zona euro. Abordarea SEBC privind colaborarea cu sectorul bancar în acest domeniu este prezentată în Caseta 7.

În concordanță cu implementarea acestei strategii, în 2018, Direcția generală statistică a BCE a furnizat seturi importante de date cu caracter granular care să permită analize flexibile și aprofundate, pe mai multe criterii. Un exemplu elocvent este colectarea datelor cu caracter granular referitoare la credite și la riscul de credit în cadrul AnaCredit, activitate lansată în 2018. AnaCredit este o inițiativă de a colecta informații detaliate, prompte și armonizate cu privire la împrumuturile individuale acordate de instituțiile de credit societăților și altor persoane juridice și de a le pune la dispoziția utilizatorilor, respectând regulile de confidențialitate corespunzătoare. Modelul său de date susține derivarea rapidă a nenumărate combinații de date cu caracter granular, asigurând o flexibilitate mai mare a analizelor realizate de utilizatori din diferite domenii de activitate ale băncilor centrale și din domeniul supravegherii bancare, sporind valoarea acestui tip de analiză și permițând realizarea de comparații cu datele statistice agregate ca parte a procesului de asigurare a calității datelor. Odată ce toate BCN din zona euro vor începe raportarea în întregime către AnaCredit, se estimează că, în fiecare lună, se vor colecta date referitoare la aproximativ 50 de milioane de instrumente în fiecare lună.

Progrese semnificative au fost înregistrate și în cazul Grupului de statistici privind deținerile de titluri de valoare (Securities Holdings Statistics Group – SHSG). Setul de date statistice privind deținerile de titluri de valoare (SHS) are un caracter foarte granular, datele putănd chiar fi defalcate la nivelul membrilor individuali ai unei liste limitate de grupuri bancare (investitori) și la cel al titlurilor de valoare (dețineri). Printre altele, astfel se permite identificarea corespunzătoare și flexibilă a riscurilor și efectelor de propagare pe piețele financiare. Colectarea datelor privind titlurile individuale deținute de grupuri bancare individuale a fost extinsă pentru a acoperi mai multe grupuri bancare și mai multe atribute. Începând cu trimestrul III 2018, raportarea extinsă acoperă acum toate grupurile bancare supravegheate direct de BCE. În plus, noile atribute sunt raportate în conformitate cu conceptele AnaCredit astfel încât datele cu privire la împrumuturi și titluri de valoare pot fi combinate și analizate împreună într-un mod armonizat. Atât seturile de date cu caracter granular AnaCredit, cât și cele privind deținerile de titluri de valoare se bazează pe un sistem de registre care cuprind informații complete, precise și actualizate privind unitățile instituționale – Registrul bazei de date a instituțiilor și companiilor afiliate (Register of Institutions and Affiliates Data – RIAD) și instrumentele financiare – Baza de date centralizată a titlurilor de valoare (Centralised Securities Database – CSDB). Ambele registre au fost semnificativ extinse în 2018.

De asemenea, după cum s-a preconizat, capacitatea Registrului bazei de date a instituțiilor și companiilor afiliate al SEBC, care este setul comun de date de referință privind unitățile juridice și alte unități instituționale statistice, a fost extinsă în ultimul an pentru a întări sprijinul acordat proceselor operaționale la nivelul Eurosistemului și îndeplinirea misiunilor SEBC și a atribuțiilor MUS. În plus, în luna iunie 2018, BCE a publicat Orientarea privind Registrul de date privind instituțiile și companiile afiliate (Orientarea BCE/2018/16), care îmbunătățește coordonarea responsabilităților BCN în privința raportării datelor de referință către RIAD. În 2018, BCE a inițiat o modificare a Regulamentului privind statisticile referitoare la piețele monetare (Regulamentul BCE/2014/48). Regulamentul modificat va asigura că sunt acoperite tranzacțiile cu toate contrapărțile financiare, va intensifica utilizarea identificatorului persoanei juridice (Legal Entity Identifier - LEI) și va înăspri obligațiile agenților raportori de a respecta standardele înalte elaborate pentru a proteja integritatea informațiilor. În urma a două consultări publice, BCE a anunțat metodologia pentru calcularea ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) la data de 28 iunie 2018 (a se vedea Secțiunea 5.1). €STR va fi publicată începând, cel târziu, cu luna octombrie 2019. În același timp, BCE a început să publice datele (denumite „pre-€STR”) pe care participanții pe piață le pot utiliza pentru a evalua adecvarea noii rate înainte ca aceasta să devină disponibilă și pentru a-și ajusta procesele și procedurile în vederea asigurării unei tranziții fără sincope. Pre-€STR este determinată pe baza seriilor temporale de date istorice zilnice începând cu 15 martie 2017.

Pentru a rămâne adecvate scopului și a îndeplini nevoile utilizatorilor într-o lume în schimbare, statisticile macroeconomice ale BCE evoluează, de asemenea, permanent. Un nou Regulament BCE privind cerințele de raportare statistică pentru fondurile de pensii (Regulamentul BCE/2018/2) a fost publicat la data de 17 februarie 2018. Acesta are obiectivul de a spori transparența și de a îmbunătăți comparabilitatea datelor într-un domeniu al sectorului financiar aflat în creștere rapidă. Regulamentul va remedia deficiențele statisticilor trimestriale actuale nearmonizate și incomplete referitoare la fondurile de pensii, publicate începând cu luna iunie 2011, în special diseminarea limitată a datelor privind tranzacțiile ca urmare a calității insuficiente a datelor.

Orientarea BCE privind statisticile monetare și financiare a fost modificată în 2018 (Orientarea BCE/2018/17). Aceasta prevede acum transmiterea de date suplimentare către BCE în măsura în care sunt disponibile în BCN. Aceste date includ date lunare referitoare la ajustarea împrumuturilor acordate de instituțiile financiare monetare (IFM) pentru a lua în considerare activitățile legate de vânzările de credite și operațiunile de securitizare, gestionarea centralizată fictivă a fondurilor (notional cash pooling), pozițiile IFM referitoare la Comitetul unic de rezoluție, defalcarea capitalului și rezervelor IFM pe subcategorii și datele ce identifică organismele de plasament colectiv în valori mobiliare din cadrul datele statistice privind fondurile de investiții.

De asemenea, a fost modificată Orientarea BCE în domeniul statisticilor externe (Orientarea BCE/2018/19) pentru a răspunde noilor cerințe analitice în domeniul politicii monetare și al stabilității financiare și pentru a sprijini integrarea suplimentară între statisticile trimestriale privind balanța de plăți și poziția investițională internațională și statisticile privind conturile naționale (inclusiv sectoriale). Principalele modificări conduc la obținerea de date sectoriale și geografice mai detaliate. Aceste date vor fi raportate începând cu luna martie 2021.

Statisticile macroeconomice pot beneficia în mod semnificativ și în diferite moduri de pe urma bazelor de date cu caracter granular dezvoltate recent. Realizarea de conexiuni între datele macro și cele cu caracter granular ar putea spori calitatea datelor statistice, furniza noi rezultate statistice și îmbunătăți flexibilitatea analitică. În acest context, BCE a continuat proiectul de conectare a datelor la nivel micro (Sondajul privind consumul și finanțele gospodăriilor populației) și macro (Conturile sectoriale) privind activele și pasivele gospodăriilor populației. Obiectivul este acela de a dezvolta date macroeconomice cu privire la distribuirea avuției și datoriei în sectorul gospodăriilor populației, furnizând informații noi și valoroase pentru analiza economică.

Analiza comună a microdatelor în timp aproape real integrate la nivelul segmentelor de piață deschide calea analizei în timp aproape real a comportamentelor de piață mai complexe, neprevăzute și care evoluează rapid. Pentru a facilita acest progres, BCE și-a intensificat nivelul de implicare și leadership în eforturile de standardizare a datelor la nivel mondial, precum Sistemul global al identificatorilor persoanelor juridice, care este operațional în prezent și care trebuie dezvoltat pentru a asigura acoperirea completă, dar și în dezvoltarea standardelor ISO. Nu în ultimul rând, eforturile continue în vederea standardizării datelor referitoare la piețe vor îmbunătăți calitatea fondului de date colectate, reducând totodată costurile operaționale ale tuturor participanților pe piață și riscurile la care aceștia sunt expuși.

7.2 Creșterea transparenței și a comunicării

În 2018, BCE și-a continuat eforturile de sporire a propriei transparențe, conferind statisticilor sale un plus de accesibilitate, funcționalitate și interactivitate în beneficiul utilizatorilor profesioniști externi și al publicului larg. În concordanță cu inițiativa BCE de a oferi informații accesibile în primul rând pe dispozitive portabile (mobile first), toate comunicatele de presă referitoare la statistici au fost optimizate în formate web, permițând accesul mai facil la datele statistice și partajarea lor pe platformele de comunicare socială. Deși statisticile BCE sunt disponibile în principal prin intermediul Bazei de date statistice îmbunătățite, pe website-ul „Statisticile noastre” au fost publicate noi note statistice și moduri de vizualizare a datelor statistice din zona euro și a datelor naționale comparabile. Utilizatorii profesioniști, precum jurnaliștii, pot reproduce vizualizările în fluxurile de știri sau pe website-urile lor, în limba preferată din UE.

Statisticile privind supravegherea bancară au evoluat, de asemenea, ca urmare a modificărilor condițiilor pieței și ale cadrului de reglementare și pentru a răspunde solicitărilor și sugestiilor din partea utilizatorilor. BCE colectează și publică statistici trimestriale privind supravegherea bancară a instituțiilor supravegheate direct de BCE. Aceste date includ informații despre structura bilanțului și profitabilitate, adecvarea capitalului, îndatorare, finanțare și lichiditate. Începând cu trimestrul III 2018, sfera de acoperire a statisticilor a fost extinsă pentru a include expunerile față de administrațiile publice, clasificarea activelor pe baza ierarhiei valorii juste și parametrii de risc de credit bazați pe modele interne de rating. În plus, în 2018, BCE a publicat pentru prima dată informații individuale despre Pilonul III din perspectiva activelor ponderate la risc în funcție de tipul riscului și de metoda de calcul pentru instituțiile de importanță sistemică globală (G-SII) și alte instituții de importanță sistemică (O-SII) supravegheate de BCE (75 de instituții), pe lângă cei trei indicatori de solvabilitate și efectul de levier pentru 118 instituții semnificative. Acest nou nivel de transparență permite părților interesate să realizeze comparații relevante între indicatorii prudențiali. În 2018, BCE a îmbunătățit comunicarea cu sectorul bancar cu privire la procesul de asigurare a calității datelor în materie de supraveghere. Reprezentanții sectorului bancar au fost invitați să discute despre dezvoltarea unor controale suplimentare ale calității care se aplică datelor privind MUS. În vederea asigurării transparenței, pe website-urile BCE și ANC a fost publicată o primă listă a acestor controale.

De asemenea, BCE a fost unul dintre co-organizatorii Conferinței bianuale „European Statistics Stakeholders 2018” din Bamberg, Germania, care a oferit oportunități de interacționare și discuție cu privire la metodologia statistică membrilor comunității științifice și academice interesați de domeniul statisticii din Europa, producătorilor de date statistice și grupurilor societale. De asemenea, BCE a sărbătorit primii 20 de ani de date statistice în cadrul SEBC printr-o conferință intitulată „Ninth ECB Statistics Conference – 20 years of ESCB statistics: What’s next?” (Caseta 8).

8 Prioritățile de cercetare ale BCE

Prioritățile de cercetare din cadrul BCE sunt revizuite și ajustate periodic în scopul de a asigura baze solide de analiză pentru a aborda provocările cu care se confruntă factorii de decizie ai BCE. Colaborarea la nivelul SEBC este stimulată prin activitatea continuă a trei grupuri de cercetare și a două rețele de cercetare. Într-un mediu caracterizat de rate negative ale dobânzilor de referință, transmisia măsurilor neconvenționale de politică monetară și interacțiunea dintre politica monetară, stabilitatea financiară și sectoarele reale ale economiei au rămas la baza priorităților de cercetare din anul 2018. Studiile au evaluat efectele măsurilor neconvenționale de contrabalansare a consecințelor economice ale șocurilor financiare adverse, prin diminuarea incertitudinilor de pe piața financiară și facilitarea accesului la finanțare bancară pentru întreprinderile mici și mijlocii. Odată cu intrarea în vigoare a cadrului de politică macroprudențială, a fost creat un nou grup operativ privind cercetarea pentru a studia interacțiunea dintre politica monetară și cea macroprudențială și coordonarea optimă a acestora. Alte priorități au fost reprezentate de rolul deținut de factorii financiari în comportamentul companiilor și al populației în zona euro, dinamica proceselor de stabilire a prețurilor și a salariilor și conceperea aranjamentelor instituționale și de politică pentru a consolida UEM. Rolul fricțiunilor financiare în propagarea politicii monetare și a șocurilor economice se regăsește în mod deosebit într-o nouă versiune a Modelului pentru zona euro al BCE, precum și în dezvoltarea continuă a modelelor de prognoză și analiză a politicii monetare care includ date pentru mai multe țări^[53].

8.1 Activitățile grupurilor de cercetare SEBC și proiectul PRISMA

Pentru a spori în continuare colaborarea între cercetătorii SEBC, șefii departamentelor de cercetare din cadrul SEBC au decis în 2016 să lanseze trei grupuri de cercetare. Scopul acestor grupuri este de a coordona eforturile în domenii de cercetare cu prioritate ridicată prin ateliere de lucru și proiecte de cercetare comune (Figura 2).

În anul 2018, grupurile de cercetare au organizat diverse ateliere de lucru, echipele de cercetare abordând aspecte precum configurația optimă a politicii monetare în contextul incertitudinilor, imperfecțiunile piețelor financiare și efectele de propagare la nivel internațional. Referitor la stabilitatea financiară, un atelier a dezbătut implicațiile cerințelor de capital și de lichiditate asupra comportamentului băncilor și a piețelor monetare. O altă direcție de cercetare s-a axat pe determinanții microeconomici ai creșterii productivității, în special pe rolul fricțiunilor financiare, pe alocarea necorespunzătoare a creditului și pe organizarea producției. Rezultatele preliminare au evidențiat importanța luării în considerare a rolului firmelor mici pentru a înțelege tiparele creșterii productivității agregate.

Printre rețelele de cercetare ale Eurosistemului/SEBC, Rețeaua de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației (Household Finance and Consumption Network – HFCN) a continuat să lucreze la a treia rundă a Sondajului privind consumul și finanțele gospodăriilor populației, ale cărui rezultate se preconizează că vor fi lansate în anul 2019. Cercetarea HFCN a studiat, printre altele, implicațiile eterogenității gospodăriilor populației în transmisia politicii monetare. De exemplu, cercetătorii din cadrul HFCN au cuantificat modul în care politica monetară afectează consumul gospodăriilor individuale, în funcție de statutul ocupațional și structura portofoliilor. Concluzia potrivit căreia politica monetară afectează în mod disproporționat ocuparea forței de muncă în părțile inferioare ale distribuției veniturilor implică faptul că politica monetară expansionistă din zona euro a condus la o reducere a inegalității de venituri și consum. Cercetările desfășurate de rețea au progresat și în domenii precum efectele incertitudinii asupra deciziilor gospodăriilor, fragilitatea financiară a gospodăriilor și măsurarea segmentului extrem superior al distribuției avuției. În plus, sondajul a fost utilizat pe scară largă și de cercetătorii externi.

PRISMA (price-setting micro data analysis – analiza microdatelor privind stabilirea prețurilor), o nouă rețea de cercetare SEBC înființată în anul 2018 prin mandat din partea Consiliului guvernatorilor, va studia comportamentul de stabilire a prețurilor în rândul firmelor individuale și în sectorul retail utilizând seturi de microdate referitoare la prețuri. Cercetarea va aborda relația dintre procesul de stabilire a prețurilor și dinamica inflației totale. Mai precis, se va studia dacă s-a schimbat comportamentul de stabilire a prețurilor în timpul perioadei cu rate scăzute ale inflației și dacă acesta este afectat de orientarea politicii monetare, de faza ciclului economic și de tipul șocurilor agregate care influențează economia.

Odată cu intrarea în vigoare a cadrului de politică macroprudențială, a fost creat un nou grup operativ privind cercetarea, pentru a studia interacțiunea dintre politica monetară și cea macroprudențială. Un prim domeniu de interes pentru grupul operativ îl constituie diversele efecte de propagare între cele două politici, inclusiv efectele politicii monetare asupra stabilității financiare și impactul măsurilor de politică macroprudențială asupra economiei reale. Luând în considerare aceste efecte de propagare, o a doua temă de cercetare o reprezintă coordonarea optimă între cele două politici.

8.2 Conferințe și publicații

Pentru a menține un dialog amplu cu economiștii din mediul academic și decidenți de politică din alte instituții, în anul 2018, BCE a organizat o serie de conferințe de nivel înalt pe teme de cercetare, inclusiv Forumul BCE privind activitatea băncilor centrale, desfășurat la Sintra, și a doua Conferință anuală în domeniul cercetării (Annual Research Conference – ARC). Prima conferință s-a axat pe originea și implicațiile dinamicii unei rate scăzute a inflației care a caracterizat redresarea post-criză a multor economii dezvoltate, abordând procesele de stabilire a prețurilor și a salariilor și rolul anticipațiilor privind inflația. ARC 2018 a prezentat studii inovatoare pe diferite teme, precum rolul piețelor activelor în semnalarea orientării politicii monetare, piețele creditului ipotecar, evoluția competitivității pe piețele financiare și de bunuri și globalizarea. Alte conferințe importante s-au referit la reformele structurale din zona euro, schimburile comerciale internaționale, piețele forței de muncă și digitalizarea și politicile monetare și macroprudențiale^[54].

De asemenea, multe dintre activitățile de cercetare derulate de BCE s-au concretizat în lucrări publicate în reviste de specialitate și caiete de studii. Anul 2018 a consemnat publicarea a 98 de lucrări elaborate de specialiștii BCE în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series). În plus, un număr de studii orientate pe analiza politicilor au fost publicate în Occasional Paper Series, Statistics Paper Series și Discussion Paper Series ale BCE. Această gamă largă de lucrări de cercetare de înaltă calitate a asigurat baza pentru o comunicare mai bună a rezultatelor cercetărilor BCE în rândul unui public mai larg prin publicarea a 12 articole în Buletinul de cercetare al BCE în anul 2018^[55].

9 Activități și atribuții de natură juridică

Prezentul capitol vizează jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE, rapoartele privind avizele BCE și cazurile de nerespectare a obligației de consultare a BCE în privința unor proiecte legislative din domeniile sale de competență, precum și monitorizarea respectării interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.

9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

În luna martie 2018, Tribunalul Uniunii Europene („Tribunalul“) a respins acțiunea în despăgubire introdusă împotriva BCE de către o asociație de pensionari de drept privat (ESTAMEDE) în cauza T-124/17. Membrii ESTAMEDE sunt beneficiarii Fondului de pensii pentru ingineri și executanți de lucrări publice din Grecia. Prejudiciile pretinse se refereau la marja de ajustare aplicată anumitor obligațiuni emise de statul elen în contextul restructurării parțiale a datoriei suverane a Greciei în anul 2012, ceea ce se susținea că ar fi afectat fondul de pensii și beneficiarii săi, și nu asociația în sine. Reclamația a încercat să atribuie BCE diverse încălcări ale legislației și principiilor UE, inclusiv ale drepturilor fundamentale protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum dreptul de proprietate. Prin ordonanța pronunțată, Tribunalul a respins acțiunea ca vădit inadmisibilă, fără a examina fondul cauzei, excluzând astfel orice responsabilitate a BCE pentru prejudiciile pretinse. Tribunalul a constatat că reclamantul nu avea calitate procesuală în fața Tribunalului, iar reclamația nu îndeplinea condițiile formale de admisibilitate.

În luna iulie 2018, Tribunalul a respins, de asemenea, acțiunile în despăgubiri introduse, printre altele, împotriva BCE de către un număr de deponenți, acționari și deținători de obligațiuni care au investit în bănci din Cipru supuse ulterior măsurilor de rezoluție din anul 2013 (cauzele T-680/13 și T-786/14). Hotărârile au fost adoptate în urma deciziilor din anul 2016 ale Curții de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”) în două cauze de apel (cauzele Mallis^[56] și Ledra^[57]) care au avut subiecte similare. Reclamanții au pretins că măsurile respective de rezoluție au fost impuse de BCE și de alți pârâți, având în vedere, printre altele, implicarea acestora în reuniunile Eurogrupului, rolul deținut în procesul de negociere și adoptare a protocolului de acord cu Republica Cipru și deciziile Consiliului guvernatorilor al BCE cu privire la asistența pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență. Tribunalul a constatat că BCE și alți pârâți nu au încălcat în vreun fel dreptul de proprietate, principiul așteptărilor legitime sau principiul egalității de tratament. Pentru ambele hotărâri a fost făcut recurs în fața Curții de Justiție.

În luna decembrie 2018, Curtea de Justiție a hotărât că examinarea întrebărilor transmise în legătură cu o decizie preliminară de către Curtea Constituțională Federală a Germaniei în cauza C-493/17 (Weiss) nu a relevat niciun fel de factor care să afecteze valabilitatea programului BCE de achiziționare de titluri emise de sectorul public de pe piețele secundare („PSPP”). În primul rând, PSPP se încadrează în domeniul politicii monetare și respectă principiul proporționalității. Obiectivul specific al PSPP poate fi corelat cu obiectivul fundamental al politicii monetare a Uniunii, care prevede, în termeni cantitativi, menținerea ratelor inflației la niveluri inferioare, dar apropiate de 2%, pe termen mediu, formulare care nu pare să fie viciată printr-o eroare vădită de apreciere sau să depășească cadrul prevăzut în Tratate. Totodată, BCE a evaluat diversele interese implicate pentru a preveni, de fapt, dezavantajele vădit disproporționate în raport cu obiectivul PSPP care reies din implementarea programului. Având în vedere riscurile la care BCN ar putea fi expuse din cauza volumului substanțial de achiziții de active în cadrul PSPP, BCE a hotărât să nu stabilească o regulă generală privind partajarea pierderilor. În al doilea rând, PSPP este compatibil cu interdicția de finanțare monetară. Faptul că PSPP face posibilă anticiparea, la nivel macroeconomic, a achiziționării unui volum considerabil de obligațiuni pe piețele secundare nu conferă atâta siguranță unui operator privat încât acesta să poată acționa de facto în calitate de intermediar al Eurosistemului pentru achiziționarea directă de obligațiuni de la autoritățile publice și organismele statelor membre. Totodată, această previzibilitate, din punct de vedere macroeconomic, nu acționează în sensul reducerii angajamentului statelor membre de a implementa o politică bugetară sănătoasă, având în vedere caracterul temporar și conjunctural al programului, precum și o serie de măsuri preventive care limitează efectele PSPP asupra angajamentului acestora. De asemenea, Curtea de Justiție a precizat că interdicția de finanțare monetară nu exclude nici deținerea obligațiunilor până la scadență, nici achiziția obligațiunilor cu un randament la scadență negativ. Pe baza acestei decizii preliminare, Curtea Constituțională Federală A Germaniei va hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate care afectează PSPP în mod indirect.

9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe website-ul acesteia. Avizele BCE asupra propunerilor de legislație a UE sunt, de asemenea, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În anul 2018, BCE a adoptat un număr de 16 avize cu privire la acte propuse ale Uniunii, precum și 42 de avize referitoare la proiecte legislative naționale în domeniile care sunt de competența sa.

La nivelul UE, BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative referitoare la aspecte ce țin de supravegherea macro și microprudențială, inclusiv de reformarea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS)^[58], a Autorității bancare europene^[59] și a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe^[60], de tratamentul privind cerințele de capital în cazul expunerilor neperformante și obligațiunilor garantate^[61], de tratamentul prudențial al firmelor de investiții^[62] și de consolidarea rolului Autorității bancare europene în prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului^[63]. BCE a adoptat avize referitoare la alte propuneri legislative ale Uniunii cu impact asupra piețelor financiare, inclusiv cu privire la reformarea piețelor obligațiunilor garantate^[64], reglementarea administratorilor de credite, a cumpărătorilor de credite și a recuperării garanțiilor reale^[65], comisioane pentru plățile transfrontaliere și comisioanele de conversie monetară^[66] și legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe^[67]. De asemenea, BCE a emis avize cu privire la cadrul care reglementează Uniunea Economică și Monetară, inclusiv referitoare la consolidarea responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre^[68] și la propunerile de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor^[69] și a unui Fond Monetar European^[70]. BCE a emis și avize privind statisticile europene referitoare la întreprinderi^[71] și programul UE „Pericles IV” de formare profesională împotriva falsificării^[72].

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la BCN, inclusiv în ceea ce privește guvernanța și independența financiară a Central Bank of Cyprus^[73], independența instituțională a Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei)^[74], auditul public al Hrvatska narodna banka^[75], regimul răspunderii membrilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și a personalului acesteia^[76], rezervele minime obligatorii ale Magyar Nemzeti Bank^[77] și conferirea unei game variate de atribuții BCN referitoare la aspecte precum supravegherea respectării comisioanelor interbancare pentru operațiunile de plată cu cardul^[78], securitatea și protecția infrastructurilor critice^[79], securitatea rețelelor și sistemelor de informații în sectorul financiar^[80], activitățile de securitizare^[81], emisiunea de obligațiuni garantate^[82], procedurile de conversie a creditelor în franci elvețieni în credite în euro^[83], activitățile instituțiilor de credit referitoare la piețele instrumentelor financiare^[84], documentele cu informații esențiale ale instituțiilor de credit referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări^[85], competențele de a efectua anchete și a lua măsuri de executare ca răspuns la furnizarea de informații false sau înșelătoare de către instituțiile financiare și de credit^[86], atribuțiile privind reglementarea anumitor conturi de economii^[87], cooperarea cu autoritățile competente în legătură cu returnarea fondurilor din paradisurile fiscale desemnate^[88], menținerea unui registru central al conturilor bancare și tranzacțiilor financiare^[89] și a unei baze de date naționale pentru creanțe de asigurări^[90]. O temă recurentă a unora dintre aceste avize a fost evaluarea conferirii de noi atribuții BCN din perspectiva unei eventuale încălcări a interdicției de finanțare monetară conform articolului 123 din Tratat cu privire la finanțarea îndeplinirii atribuțiilor statului de către banca centrală.

De asemenea, BCE a emis avize referitoare la proiecte legislative naționale cu privire la supravegherea macro și microprudențială a instituțiilor financiare și de credit, inclusiv în ceea ce privește instituirea unei cooperări strânse între BCE și Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei)^[91], reforma băncilor populare și cooperativelor de credit din Italia^[92], instrumentele macroprudențiale din Spania^[93], mandatul macroprudențial al băncii centrale și guvernanța instituțiilor de credit din Bulgaria^[94], instrumentele macroprudențiale pentru a remedia dezechilibrele din sectorul imobiliar rezidențial și implementarea reciprocă a instrumentelor macroprudențiale în Luxemburg^[95], introducerea unui indicator de finanțare interbancară în Ungaria^[96], cerințele privind amortizarea împrumuturilor ipotecare în Suedia^[97], remunerarea fixă a directorilor instituțiilor de credit de importanță sistemică din Țările de Jos^[98], transmiterea datelor de supraveghere în scopuri statistice în Germania^[99], reorganizarea Autorității pentru servicii financiare din Polonia^[100] și sursele de finanțare și guvernanța Autorității pentru servicii financiare din Malta^[101].

BCE a adoptat avize privind alte proiecte legislative naționale cu efecte asupra instituțiilor financiare și de credit, inclusiv cu privire la cadrul de rezoluție a arieratelor aferente creditelor ipotecare și reglementarea activității de deținere a contractelor de credit în Irlanda^[102], cadrul legal pentru obligațiunile garantate în Cehia și Slovacia^[103], cadrul pentru securitizări din Cipru^[104], conversia creditelor în franci elvețieni în credite în euro în Slovenia^[105], formula de remunerare a anumitor conturi de economii reglementate în Franța^[106] și obligațiile de pregătire a sectorului financiar din Finlanda într-o situație neprevăzută/de urgență^[107].

Luând în considerare importanța în creștere a aspectelor de securitate cibernetică, BCE a emis avize către mai multe state membre cu privire la impactul prevederilor legislative naționale referitoare la informații și securitatea cibernetică asupra infrastructurilor critice ale piețelor și supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit^[108]. BCE a emis și avize privind noile reguli de rotunjire pentru plățile în euro efectuate în Belgia^[109].

S-a înregistrat un caz de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unei propuneri legislative a Uniunii. BCE nu a fost consultată în privința unei propuneri de regulament a Parlamentului European și a Consiliului referitor la legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe. BCE a emis un aviz din proprie inițiativă în cazul respectiv, menționând deficiențele propunerii de lege care să reglementeze față de terți ale cesiunilor de creanțe^[110]. Acest caz de neconsultare este considerat ca fiind un caz „clar și important” de nerespectare a obligației de consultare a BCE. Cele două cazuri de neconsultare din anul 2017, alături de cazul de neconsultare identificat în anul 2018, sunt considerate ca fiind „clare și repetitive”.

În anul 2018, un aspect orizontal a fost identificat cu privire la legislațiile naționale care implementează Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune. Ca urmare a caracterului discreționar manifestat de anumite state membre în transpunerea acestei directive, BCE evaluează în prezent măsura în care au fost afectate în mod semnificativ domeniile sale de competență consultativă în ceea ce privește BCN, sistemele de plăți și decontare și/sau atribuțiile BCE de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit. Până în prezent, BCE a emis o scrisoare de neconsultare către o autoritate națională cu privire la acest aspect (Cipru). În plus, BCE nu a fost consultată de către autoritățile române cu privire la o ordonanță de urgență a guvernului care introduce o taxă pe activele bancare.

9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către băncile centrale naționale (BCN) din UE și de către BCE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de titluri de creanță de pe piața primară. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat. Acest tip de achiziții nu ar trebui să devină o formă de finanțare monetară indirectă a sectorului public.

Exercițiul de monitorizare aferent anului 2018 confirmă faptul că dispozițiile articolelor 123 și 124 din Tratat și ale Regulamentelor Consiliului în acest domeniu au fost, în general, respectate.

Acest exercițiu a relevat că majoritatea BCN din UE au aplicat, în anul 2018, politici de remunerare a depozitelor sectorului public pe deplin conforme cu plafoanele de remunerare. Totuși, câteva BCN trebuie să garanteze că rata dobânzii la depozitele sectorului public nu depășește plafonul de remunerare.

Raportul anual al BCE, ediția 2016, sublinia că înființarea și finanțarea societății de administrare a activelor MARK Zrt. de către Magyar Nemzeti Bank constituia o încălcare a interdicției de finanțare monetară care trebuie corectată. Ca urmare a încheierii acțiunilor corective necesare de către Magyar Nemzeti Bank, cazul a fost închis.

În urma preocupărilor exprimate în precedentele ediții ale Raportului anual începând cu anul 2014, BCE a continuat să monitorizeze o serie de programe lansate de Magyar Nemzeti Bank în anii 2014 și 2015. Magyar Nemzeti Bank a continuat, în anul 2018, derularea acțiunilor de diminuare a preocupărilor exprimate de către BCE și a încheiat un program de achiziționare de obiecte de artă și de proprietăți culturale maghiare în intervalul menționat. Cu toate acestea, ținând seama de numărul ridicat, de sfera vizată și de dimensiunea programelor, BCE va continua să monitorizeze cu atenție dacă aceste operațiuni respectă interdicția de finanțare monetară și de acces privilegiat. De asemenea, BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în luna noiembrie 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Pe parcursul anului 2018, reducerea volumului activelor Irish Bank Resolution Corporation (IBRC) de către Banc Ceannais na hEireann/Central Bank of Ireland prin vânzări de obligațiuni cu dobândă variabilă și durată lungă reprezintă un pas semnificativ în direcția necesară de cesiune integrală a acestor active. Un calendar mai ambițios al vânzărilor ar diminua în continuare preocupările serioase care persistă în ceea ce privește finanțarea monetară.

10 Principalele aspecte ale agendei europene și internaționale

În anul 2018, BCE a menținut dialogul strâns cu diverse instituții și foruri europene, printre care Consiliul European, Consiliul ECOFIN, Eurogrupul, Parlamentul European și Comisia Europeană. Perspectivele economice, consolidarea UEM și aspecte legate de cadrul de guvernanță fiscală și economică din UE s-au numărat printre subiectele discutate în ședințele Consiliului European, ale Eurogrupului și ale Consiliului ECOFIN, la care au participat președintele BCE și alți membri ai Comitetului executiv.

10.1 Consolidarea UEM

În anul 2018, BCE a participat la discuții cu privire la consolidarea UEM, furnizând asistență tehnică în domeniile sale de competență și expertiză. Discuții din cadrul forurilor UE s-au axat pe trei aspecte principale: finalizarea uniunii bancare, reformarea Mecanismului european de stabilitate (MES) și conceperea unui instrument de stabilizare macroeconomică în cadrul zonei euro. Principalele materiale de la care au pornit aceste dezbateri au inclus un document de reflecție publicat de către Comisia Europeană în luna mai 2017, cu propunerile aferente, și acordul franco-german încheiat la Meseberg în luna iunie 2018.

În primul rând, în ceea ce privește uniunea bancară^[111], se afla în curs de finalizare un pachet de reglementare ce include directive și reglementări care prevăd un indicator al efectului de levier care să împiedice băncile să mărească excesiv îndatorarea, o consolidare a cerințelor de capital sensibile la risc pentru băncile care efectuează activități de tranzacționare a instrumentelor financiare și a instrumentelor derivate și o capacitate sporită de recapitalizare și absorbție a pierderilor în cadrul băncilor de importanță sistemică globală. În plus, s-a ajuns la un acord în privința noilor cerințe de acoperire minimă a pierderilor pentru noile expuneri neperformante din bilanțurile băncilor. Totodată, în cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro din lunile iunie și decembrie s-a decis stabilirea MES ca mecanism de sprijin al Fondului unic de rezoluție (FUR) pentru băncile aflate în proces de rezoluție. Cu privire la un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS), liderii europeni consideră că sunt necesare activități suplimentare de natură tehnică, constituindu-se un grup de lucru la nivel înalt care va raporta în luna iunie 2019. Aderând la toate elementele foii de parcurs din anul 2016 în ordinea corespunzătoare, au fost demarate lucrările pentru realizarea unei foi de parcurs în vederea începerii negocierilor politice cu privire la EDIS. În același timp, cu sprijinul supravegherii bancare la nivel european, băncile din zona euro au continuat consolidarea bilanțurilor, reducerea îndatorării și diminuarea suplimentară a stocului de credite neperformante. De asemenea, s-au înregistrat în continuare progrese cu privire la o uniune a piețelor de capital europene (UPC), în conformitate cu Planul de acțiune al UPC din 2015.

În al doilea rând, și ținând cont de discuțiile purtate în privința reformării MES, BCE a emis un aviz prin care a aprobat introducerea MES în cadrul legal european, îmbunătățind instrumentele sale de asistență financiară preventivă concomitent cu asigurarea unor condiționalități adecvate și evaluând guvernanța MES pentru a asigura un proces decizional rapid și fiabil în baza consultanței de specialitate independente și de înaltă calitate.

În al treilea rând, au continuat activitățile de natură tehnică destinate conceperii și stabilirii unui interval de timp pentru implementarea unui instrument de stabilizare fiscală, precum și a altor instrumente bugetare potențiale aplicabile în zona euro. În concordanță cu Raportul celor cinci președinți din anul 2015, BCE a apreciat aceste activități, subliniind faptul că orice instrument fiscal ar trebui să susțină cererea agregată, în special în decursul recesiunilor la nivelul zonei euro, evitând în același timp subminarea stimulentelor pentru urmărirea unor politici economice și fiscale sănătoase la nivel național. De asemenea, BCE a emis un aviz cu privire la propunerea din partea Comisiei Europene referitoare la o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor (FESI). Reuniunea la nivel înalt a zonei euro din luna decembrie a acordat Eurogrupului un mandat de a desfășura activități privind un instrument bugetar pentru convergența și competitivitatea zonei euro și a statelor membre participante la ERM II pe bază de voluntariat, în contextul cadrului financiar multianual. Alte deliberări în forurile europene au inclus o propunere din partea Comisiei de regulament privind titluri garantate cu obligațiuni suverane (SBBS).

În ceea ce privește aspectele economice structurale, Comisia Europeană a propus un Program de sprijin pentru reforme pentru a susține implementarea reformelor structurale ca parte a următorului cadru financiar multianual (2021-2027). În plus, Uniunea Europeană a fost de acord să sporească pachetul financiar deja existent al Programului de sprijin pentru reforme structurale, ajungând la un buget total de 222,8 milioane EUR pentru perioada 2017-2020.

În cadrul discuției privind consolidarea UEM, BCE a subliniat în mod frecvent faptul că aplicarea integrală a normelor bugetare și coordonarea mai eficientă a politicilor economice rămân vitale pentru consolidarea rezilienței zonei euro și insuflarea încrederii necesare în rândul statelor membre pentru parcurgerea următoarelor etape în vederea continuării integrării. În această privință, progresul înregistrat nu a fost satisfăcător.

10.2 Îndeplinirea obligației de asumare a responsabilității

Obligația BCE de asumare a responsabilității reprezintă contraponderea necesară a independenței instituției. BCE este o instituție independentă care dispune de prerogative discreționare în ceea ce privește utilizarea instrumentelor sale astfel cum consideră necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor și a mandatului său. Această independență a fost decisă în mod democratic ca parte a procesului de ratificare a Tratatelor, prin care s-a acordat, de asemenea, un mandat clar BCE în legătură cu care banca este responsabilă față de opinia publică. Asumarea responsabilității, alături de controlul jurisdicțional din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, asigură faptul că independența nu duce la arbitraritate și că BCE acționează în conformitate cu mandatul său.

În virtutea dispozițiilor Tratatelor, Parlamentul European – ca organism reprezentativ compus din reprezentanții aleși în mod democratic ai cetățenilor UE – este forul principal în fața căruia răspunde BCE. În anul 2018, președintele BCE a participat la patru audieri periodice ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European^[112]. De asemenea, președintele a participat la dezbaterea plenară a Parlamentului privind Raportul anual al BCE, iar BCE a publicat feedback-ul său privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual 2016 al BCE^[113]. Totodată, BCE își îndeplinește obligațiile de asumare a responsabilității pentru deciziile sale prin prezentarea de rapoarte periodice și prin răspunsurile oferite la întrebările adresate în scris de deputați ai Parlamentului European. În anul 2018, președintele BCE a primit 36 de scrisori conținând astfel de întrebări, ale căror răspunsuri au fost publicate pe website-ul BCE^[114]. Cele mai multe întrebări adresate de membrii Parlamentului European au vizat implementarea măsurilor neconvenționale de politică monetară ale BCE, condițiile economico-financiare, precum și aspecte instituționale legate de BCE și UE. Nu în ultimul rând, BCE răspunde în fața Parlamentului European și a Consiliului UE pentru activitățile sale în materie de supraveghere bancară^[115].

BCE a continuat să se implice în dezbaterile care au apărut în ultimii ani referitor la independența și responsabilitatea băncii centrale. În anul 2018, membrii Comitetului executiv au susținut mai multe discursuri pe această temă^[116], iar un articol din cadrul Buletinului economic a analizat evoluția practicilor de asumare a responsabilității la nivelul BCE^[117]. Printre altele, articolul a furnizat noi dovezi de ordin cantitativ și calitativ în privința modului în care s-au intensificat și au evoluat interacțiunile BCE cu Parlamentul European pe perioada crizei, din perspectiva frecvenței, formatului și conținutului.

Conform sondajului Eurobarometru^[118], popularitatea euro a atins un maxim istoric în anul 2018, în condițiile în care 75% din cele 340 de milioane de cetățeni ai zonei euro și-au declarat sprijinul față de moneda unică. Este cel mai înalt nivel de sprijin consemnat de sondaj de la introducerea euro.

10.3 Implicații ale Brexitului

Deși nu a participat la negocieri, BCE a continuat să monitorizeze și să evalueze evoluțiile legate de Brexit din perspectiva mandatului său. Ediția din noiembrie 2018 a Financial Stability Review (FSR) al BCE a examinat implicațiile potențiale ale Brexitului asupra stabilității financiare a zonei euro. Analiza a concluzionat că Brexitul prezintă un risc global limitat pentru stabilitatea financiară a zonei euro, în special datorită gamei de opțiuni disponibile sectorului privat pentru atenuarea potențialelor riscuri. Tranziția către un nou echilibru post−Brexit va însemna costuri de ajustare nerecurente și ar putea implica riscuri de fricțiune pe unele segmente de piață în cazul în care nu s-au făcut pregătiri adecvate pentru tranziție. Cu toate acestea, riscul ca economia reală din zona euro să fie privată de accesul la servicii financiare în urma ieșirii Regatului Unit din UE pare a fi limitat. În mod similar, analiza indică riscuri globale limitate la adresa situației capitalului din sectorul bancar al zonei euro. Un Brexit fără acord ar putea totuși genera o reevaluare a riscurilor mai extinsă și mai severă decât cea din 2018, și ar putea determina o creștere abruptă a primelor de risc și a volatilității.

În aprilie 2018, BCE și Bank of England au instituit un grup de lucru tehnic comun al cărui mandat se concentrează pe gestionarea riscurilor din zona serviciilor financiare care ar putea să se manifeste în perioada din preajma datei de 30 martie 2019. În luna octombrie 2018, grupul a furnizat Comisiei Europene și Trezoreriei Regatului Unit informații actualizate privind rezultatele analizelor sale.

În decursul audierii din februarie 2018 în cadrul Parlamentului European, președintele BCE a subliniat importanța progreselor referitoare la principalele acte legislative financiare ale UE – cum ar fi EMIR II – care ar trebui realizate cu mult înaintea Brexitului, cu scopul pregătirii pentru orice eveniment neprevăzut posibil, inclusiv pentru scenariul unui Brexit fără acord.

În domeniul supravegherii bancare europene, BCE și autoritățile naționale de supraveghere s-au concentrat asupra comunicării și implementării anticipațiilor în materie de supraveghere privind aspecte aferente Brexitului, dar și asupra evaluării planurilor privind Brexit și a solicitărilor de autorizare ale băncilor internaționale care își vor reloca activitatea din Regatul Unit în zona euro, precum și asupra planurilor privind Brexit ale băncilor din zona euro care desfășoară activități semnificative în Regatul Unit. Informații mai detaliate se regăsesc în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere pentru anul 2018.

Până la data limită a acestui raport nu se încheiase un acord de retragere cu UE.

10.4 Relațiile internaționale

G20

În contextul unui climat caracterizat de continuarea creșterii economice, dar cu riscuri sporite în sensul scăderii perspectivelor globale, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G20 au discutat despre implicațiile tensiunilor comerciale asupra economiei mondiale în 2018, subliniind necesitatea intensificării dialogului și a acțiunilor menite să diminueze riscurile. Membrii G20 au analizat și implicațiile condițiilor financiare mai restrictive la nivel global, în special în cazul economiilor de piață emergente. G20 și-a continuat eforturile de monitorizare în scopul dobândirii unei creșteri globale robuste, sustenabile, incluzive și echilibrate și a analizat progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivului ambițios de creștere a PIB colectiv al G20 cu un procent suplimentar de 2% față de traiectoria proiectată până în 2018. Măsurile implementate în acest context au pregătit economia globală pentru o creștere peste 2%, deși acest obiectiv va fi îndeplinit mai târziu decât se anticipase inițial. Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale și-au reînnoit angajamentul privind stabilitatea cursurilor de schimb și implementarea reformelor în sectorul financiar. În decursul mandatului Argentinei la președinția G20, printre priorități s-au numărat facilitarea finanțării infrastructurii și perspectivele privind munca. G20 și-a continuat eforturile și în domeniul problemelor privind impozitarea internațională și a analizat beneficiile și riscurile potențiale legate de inovațiile tehnologice, cum ar fi cripto-activele. G20 și-a reiterat angajamentul de a continua consolidarea rețelei globale de securitate financiară, având drept element central un FMI puternic, cu resurse adecvate și bazat pe cote de participare, și a arhitecturii financiare internaționale. În acest context, Grupul experților eminenți pentru guvernanța financiară globală din G20 (G20 Eminent Persons Group on Global Financial Governance) a publicat raportul „Making the Global Financial System Work for All”.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

BCE a continuat să își asume un rol activ în discuțiile referitoare la sistemul monetar−financiar internațional desfășurate la FMI și în alte foruri, promovând o poziție europeană comună din perspectiva unei bănci centrale^[119]. În cadrul FMI s-au discutat sau inițiat analize semnificative ale politicilor sale privind cadrul de supraveghere și creditare. În februarie 2018, FMI a introdus clarificări importante ale politicilor sale asociate elaborării programelor destinate uniunilor monetare. O evaluare interimară a activității de supraveghere a FMI a fost finalizată în luna aprilie 2018, iar în decembrie 2018, Biroul independent de evaluare al FMI a formulat recomandări privind Supravegherea financiară de către FMI. FMI a inițiat, de asemenea, evaluarea condiționalităților și a elaborării programelor susținute de Fond, precum și o revizuire a cadrului sustenabilității datoriei pentru țările cu acces la piețele financiare. Totodată, activitatea de pregătire a celei de a cincisprezecea revizuiri generale a cotelor de participare la FMI a continuat și pe parcursul anului 2018.

În iulie 2018, FMI a finalizat primul Program de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program-FSAP) pentru zona euro – un exercițiu cuprinzător în care au fost angrenate mai multe instituții europene, inclusiv BCE – atât în ipostaza sa de bancă centrală, cât și în cea de autoritate de supraveghere. FMI a subliniat faptul că supravegherea bancară în zona euro s-a îmbunătățit considerabil ulterior instituirii MUS. În plus, deși reziliența băncilor mari din zona euro a sporit, unele vulnerabilități legate de riscul de credit și de piață continuă să existe. De asemenea, acest exercițiu va informa și va facilita derularea exercițiilor FSAP la nivelul țărilor din zona euro. În consultarea FMI asupra politicilor din zona euro, care a fost definitivată tot în iulie 2018, s-a precizat că expansiunea zonei euro s-a menținut robustă, deși a avut un ritm mai lent. Totodată, acumularea de suficiente amortizoare de politici și implementarea de reforme structurale continuă să aibă o importanță deosebită în unele țări membre. În luna octombrie 2018, în cadrul Reuniunilor anuale desfășurate în Bali, FMI a lansat Agenda Bali Fintech, în care se discută oportunitățile și riscurile generate de evoluțiile fintech și se pune accentul pe impactul respectivelor evoluții asupra sectorului financiar.

Cooperarea internațională la nivelul băncilor centrale

Deși a ținut cont de resursele sale limitate, BCE a continuat să reacționeze pozitiv la interesul acordat schimbului de experiență de către băncile centrale din afara UE, în conformitate cu rolul său semnificativ în economia globală și de instituție europeană.

BCE și-a extins aria geografică de cooperare încheind un Memorandum de înțelegere cu South African Reserve Bank. Totodată, relațiile cu bănci centrale importante din Asia și America Latină au continuat să se dezvolte pe baza Memorandumurilor de înțelegere bilaterale deja existente. De asemenea, BCE și-a consolidat cooperarea cu organizațiile regionale pentru a-și extinde sfera de relații. Discuțiile la nivelul Eurosistemului au continuat în cadrul unei întâlniri a reprezentanților săi la nivel înalt cu omologii lor din America Latină.

BCE continuă să-și asume rolul de instituție a UE prin discuții tematice cu băncile centrale din țările care au perspectiva de a adera la UE. O serie de ateliere de lucru regionale servește drept platformă principală, iar în cazul în care este posibil, se organizează discuții în strânsă colaborare cu BCN din cadrul UE. BCE contribuie și la activitățile tematice țintite de cooperare coordonate de către BCN din UE spre beneficiul băncilor centrale din aceste terțe state.

11 Consolidarea comunicării

De-a lungul ultimilor ani, comunicarea băncii centrale a devenit din ce în ce mai mult un element de bază al politicii monetare, devenind de fapt chiar un instrument de politică în sine. Semnalându-și cu claritate intențiile și comunicându-și politicile, în special către piețele financiare și publicul de experți, BCE a reușit să își îmbunătățească eficacitatea politicilor. În ultimul an, BCE și-a consolidat în continuare eforturile de a-și extinde sfera de comunicare dincolo de publicul său obișnuit. Obiectivul este să interacționeze cu societatea civilă în ansamblu, respectiv să poarte o conversație cu publicul mai larg și să-l asculte, utilizând noi platforme și formate. Spre deosebire de comunicarea cu piețele și experții, acest tip de interacțiune vizează îndeosebi întrebări de bază referitoare la ce anume face BCE, de ce face acel lucru și în ce măsură este respectivul lucru relevant la nivel individual și de comunitate. Adresându−se unui public mai larg și implicându-se într-un dialog bidirecțional autentic, BCE are drept scop aprofundarea înțelegerii rolului și a politicilor sale și, în același timp, creșterea încrederii publicului față de BCE, ca instituție.

Tinerii în prim-plan

Relaționarea cu tinerii din Europa este un aspect extrem de important pentru BCE. În acest sens, BCE a lansat programul Back to School (Înapoi la școală) care încurajează salariații BCE să viziteze școlile, în special pe cele pe care le-au frecventat chiar ei, să poarte cu elevii conversații despre Europa și moneda euro, să răspundă preocupărilor acestora și să împărtășească din perspectiva lor personală ce înseamnă să lucrezi într-o instituție a Uniunii Europene. În anul 2018, 77 de angajați au dat curs acestei inițiative, demonstrând entuziasmul personalului BCE de a susține cauza monedei euro, de a contribui la apropierea dintre UE și cetățenii săi și de a da ceva înapoi propriilor comunități.

Totodată, BCE a extins dialogurile organizate în cadrul inițiativei ECB Youth Dialogue și în 2018. Acestea sunt platforme inovatoare cu ajutorul cărora elevii, studenții și tinerii profesioniști pot purta dialoguri autentice cu factori superiori de decizie din cadrul BCE. De exemplu, în ianuarie, BCE a încheiat un parteneriat cu Debating Europe cu scopul unui dialog între tineri și președintele BCE Mario Draghi. Folosind hashtagul #AskDraghi, tinerii europeni au fost invitați să adreseze direct către BCE întrebări care au acoperit o varietate de subiecte, cum ar fi șomajul și cripto-monedele. Peste 280 de întrebări au fost primite de pe întreg teritoriul Europei. Președintele BCE Mario Draghi a răspuns celor mai interesante cinci întrebări într-un interviu care a fost publicat pe website-ul BCE și a captat atenția mass-mediei.

Multe aspecte ale politicilor băncilor centrale sunt complexe și adeseori greu de înțeles de către nespecialiști. Cu toate acestea, BCE și-a manifestat hotărârea de a îmbunătăți gradul de accesibilitate și atractivitate aferent comunicărilor sale și a luat măsuri noi și inovatoare în acest scop. Un exemplu ar fi efortul făcut pentru popularizarea evenimentului Forumul BCE privind activitatea băncilor centrale, desfășurat la Sintra și pentru a face discuțiile importante și aprofundate purtate acolo interesante și accesibile tinerilor. BCE l-a invitat pe YouTuberul și proaspătul absolvent de doctorat Simon Clark să susțină o sesiune adresată tinerilor economiști, folosindu−se de canalele sale de comunicare socială. Prin imagini exclusive din culise și interviuri spontane cu economiștii, el a oferit o nouă perspectivă asupra forumului băncii centrale, astfel încât conținutul acestuia a devenit mai ușor de înțeles și mai familiar pentru tineri. Respectivul clip YouTube a avut deja peste 30 000 de vizualizări.

Spațiul digital ocupă un loc privilegiat în cadrul eforturilor BCE de a fi prezentă acolo unde oamenii – tinerii, în special – află noutăți și informații. În noiembrie 2018, BCE și-a lansat contul oficial de Instagram care, bazându-se predominant pe elemente vizuale, încearcă să expună latura umană a BCE prin prezentarea personalului și împărtășirea experiențelor dintr-o zi de activitate în cadrul BCE. Conceptul aflat în spatele contului de Instagram este, de asemenea, educațional, și anume răspândirea unui conținut vizual atractiv prin intermediul platformelor de comunicare socială. Mai mult decât atât, peste 457 000 de followeri rămân în contact cu BCE prin intermediul Twitter. Pe lângă aceasta, BCE a continuat să își extindă oferta de materiale online, iar website−urile BCE au în prezent peste 160 000 de pagini, multe dintre ele fiind în 23 de limbi. O platformă specială, #EUROat20, care marchează online cea de a douăzecea aniversare a monedei unice, a fost de asemenea creată printr-un efort comun depus împreună cu alte instituții europene.

Ca parte a eforturilor BCE de a se adresa nu doar experților, ci și publicului larg, și de a participa la conversații despre modul în care politica BCE afectează comunitățile și companiile locale din zona euro, Benoît Cœuré, membru al Comitetului executiv, a vizitat Franța rurală în octombrie, întâlnindu-se cu politicieni, muncitori din fabrici și studenți, pentru a le explica acestora deciziile recente de politică monetară ale BCE, pentru a le asculta preocupările și a răspunde criticilor.

Nu în ultimul rând, Centrul pentru vizitatori al BCE, aflat în primul său an complet de activitate, a avut 20 743 de vizitatori. Centrul pentru vizitatori, localizat în clădirea principală a BCE din Frankfurt, le permite cetățenilor să se informeze despre atribuțiile, istoria și misiunea BCE și, de asemenea, să poarte o conversație cu un reprezentant al băncii.

12 Buna guvernanță, excelența organizatorică, reziliența și performanța mediului

Consolidarea propriei reputații de instituție de nivel mondial și inspirarea, dezvoltarea și implicarea personalului sunt două dintre prioritățile strategice ale BCE. În anul 2018, aceste priorități au ghidat BCE în eforturile sale: (i) de a crea excelență organizatorică printr-o cultură mai diversă și mai incluzivă și printr-un grad sporit de integritate, transparență și responsabilitate față de cetățenii UE; (ii) de a consolida reziliența în fața amenințărilor tehnologice printr-o capacitate sporită de a apăra BCE și ecosistemul financiar de atacurile cibernetice și (iii) de a asigura o performanță solidă în domeniul protecției mediului prin reducerea continuă a amprentei ecologice a BCE.

12.1 Stimularea excelenței prin diversitate și incluziune

BCE consideră că diversitatea și incluziunea pot stimula potențialul de excelență: echipele caracterizate prin diversitate au o gamă mai largă de puncte de vedere, ceea ce conduce la un proces de decizie mai performant și la rezultate mai solide. Încurajarea echipelor diverse și a comportamentului incluziv este vitală pentru a asigura capacitatea BCE de a ajunge la cele mai bune rezultate posibile pentru proprii angajați și pentru UE. Din acest motiv, diversitatea, respectul, o cultură etică și starea de bine a personalului sunt obiective strategice pentru BCE.

În 2018, BCE și-a continuat eforturile de a încuraja diversitatea și incluziunea ca principali determinanți pentru îmbunătățirea performanței organizatorice. La baza acestor eforturi se află respectul, onestitatea, incluziunea și șansele egale pentru angajați, indiferent de, printre altele, gen, naționalitate, religie, orientare sexuală, origine etnică, vârstă, cultură sau dizabilitate. BCE are o serie de rețele ale diversității care colaborează frecvent cu Resursele Umane și urmăresc să servească nevoilor tuturor aspectelor diversității. La nivelul SEBC/MUS, BCE cooperează cu BCN și ANC pentru cele mai bune practici privind diversitatea și incluziunea, un exemplu în acest sens fiind cea de-a treia reuniune anuală a Rețelei de Diversitate SEBC/MUS de la Roma în octombrie 2018.

În 2018, programul cuprinzător de activități al BCE a inclus arborarea steagului curcubeu de Ziua internațională împotriva homofobiei, transfobiei și bifobiei (International Day Against Homophobia, Transphobia and Biphobia – IDAHOT), derularea unor ateliere de „leadership incluziv” pentru managerii BCE, celebrarea Zilei internaționale pentru eliminarea discriminării rasiale și organizarea unor conferințe tematice privind LGBT+ și egalitatea genurilor.

BCE continuă să facă eforturi în direcția majorării numărului femeilor în posturi de conducere. Pentru a obține un echilibru sporit între genuri, Comitetul executiv al BCE a stabilit obiectivele pentru sfârșitul anului 2019 și le-a adăugat un set larg de măsuri care să contribuie la atingerea lor. Aceste măsuri includ un program de instruire dedicat „femeilor în posturi de conducere”, numeroase posibilități pentru programe de lucru flexibile, accentul pe leadership orientat spre incluziune în rândul managerilor și ambasadori ai diversității în fiecare domeniu de activitate pentru îmbunătățirea echilibrului local între genuri.

La finele anului 2018, 29% din posturile de conducere au fost deținute de femei, comparativ cu un obiectiv de 35% pentru finele anului 2019. Pentru posturile de conducere de nivel superior, ponderea a fost de 22% față de un obiectiv de 28% pentru anul 2019 (Tabelul 2). Pe ansamblu, ponderea angajatelor BCE la toate nivelurile este de 44%.

Ca urmare a provocărilor curente, în 2018, Comitetul executiv al BCE a adoptat măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți diversitatea de gen. S-a hotărât ca, în fiecare domeniu de activitate, cel puțin un membru din echipa de conducere de nivel superior și cel puțin o treime din echipa extinsă de conducere să fie femei. În plus, procedurile de recrutare ale BCE au fost ajustate pentru a atrage mai multe candidate. Acest lucru include, de exemplu, o implicare mai mare a agențiilor de recrutare însărcinate să caute potențiale candidate. Totodată, în cazul în care o procedură de recrutare nu atrage un număr satisfăcător de candidate, aceasta poate fi oprită și relansată. De asemenea, la nivelul BCE, mai multe femei vor participa la comisii de recrutare pentru a contrabalansa eventualele inechități și a asigura un proces decizional mai echilibrat între genuri.

12.2 Consolidarea standardelor de integritate și guvernanță

BCE, cu sprijinul Comitetului de etică și al Comitetului de audit, depune eforturi pentru atingerea celor mai înalte standarde de integritate și guvernanță.

După consultarea Comitetului de audit, Consiliul guvernatorilor a solicitat Comitetului de etică să elaboreze un Cod unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE. Noul cod introduce un cadru de etică cuprinzător, de ultimă generație, pentru membrii Consiliului guvernatorilor, ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere. În plus, acesta extinde în mod expres principiile directoare privind interacțiunea cu entitățile externe la nivelul membrilor Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere. Membrii Consiliului general și ai altor organisme de nivel înalt din cadrul BCE, precum Comitetul de audit, Comitetul de etică și Comitetul administrativ de control, se angajează să respecte principiile generale. Codul unic reflectă principiile și valorile de bază ale BCE, ținând seama în mod corespunzător de particularitățile BCE în calitate de bancă centrală, de autoritate de supraveghere bancară și de instituție a UE. De asemenea, acesta răspunde sugestiilor formulate de către părțile interesate în ceea ce privește standardele de integritate, asumarea responsabilității și transparența.

În privința personalului, în urma unei recomandări din partea auditorului extern al BCE, verificarea anuală a conformității tranzacțiilor financiare private, care acoperă un grup selectat aleatoriu de angajați, a fost completată cu o verificare ad-hoc a conformității, care se axează fie pe un grup specific de angajați, fie pe tipuri specifice de tranzacții.

În cursul anului 2018, Comitetul de audit al BCE a evaluat principalele aspecte ale guvernanței corporative a instituției, acoperind atât funcția de bancă centrală, cât și pe cea de supraveghere bancară, precum și responsabilitățile în cadrul Eurosistemului. Comitetul de audit s-a concentrat mai ales pe buna funcționare a cadrului de gestionare a riscurilor financiare din Eurosistem, pe progresele înregistrate în direcția planurilor de acțiune coordonate care vizează reducerea riscurilor cibernetice și pe inițiativele organizaționale de creștere a eficacității funcționării Mecanismului unic de supraveghere.

În cadrul angajamentului său de deschidere și transparență, BCE a hotărât crearea unui Registru public de documente. Acest registru va fi îmbunătățit și completat treptat pentru a oferi publicului larg și piețelor un acces facil la documente referitoare la politicile, activitățile și deciziile BCE, într-un mod structurat și ușor accesibil.

12.3 Reziliența cibernetică

Schimbul de informații este necesar pentru buna funcționare a ecosistemului financiar, inclusiv a băncilor centrale și a BCE. Prin urmare, o importanță deosebită este acordată protejării integrității și confidențialității datelor, precum și asigurării disponibilității sistemelor informatice. Creșterea gradului de interconectare și a complexității peisajului informatic și cantitatea din ce în ce mai mare de date la nivelul platformelor digitale și al rețelelor au fost asociate cu o expunere mai mare la atacuri cibernetice și potențiale incidente cibernetice^[120]. Atacurile cibernetice la adresa entităților financiare și a furnizorilor de servicii ale acestora constituie o preocupare majoră, întrucât acestea au un impact negativ asupra consumatorilor și persoanelor juridice, putând să genereze riscuri sistemice, să afecteze stabilitatea financiară și chiar să frâneze creșterea economică.

BCE și-a consolidat capacitățile de apărare prin elaborarea de cadre de guvernanță și prin întărirea controalelor de securitate cu ajutorul tehnologiei (inclusiv prin proiectare, dezvoltare și funcționare), precum și prin intermediul proceselor, formării și testării. În plus, în colaborare cu partenerii din ecosistemul financiar, BCE promovează reziliența la nivel de sistem. Reziliența cibernetică constă în capacitatea de a anticipa și de a se adapta la amenințările cibernetice și la alte schimbări relevante de context și de a face față unui incident cibernetic, de a limita efectele acestuia și de a se redresa rapid în urma unui astfel de incident.

BCE a elaborat un cadru de guvernanță pentru securitate digitală și reziliență cibernetică, care prezintă modalitățile de guvernanță și de organizare pentru propria securitate digitală și reziliență cibernetică, inclusiv o clarificare a rolurilor și responsabilităților. Riscurile cibernetice sunt riscuri operaționale și, prin urmare, intră sub incidența cadrului general de gestionare a riscului operațional. Cadrul de securitate digitală și reziliență cibernetică completează cadrele care reglementează abordarea BCE cu privire la gestionarea riscurilor nefinanciare și sporește gradul de înțelegere și conștientizare a securității digitale, a riscurilor cibernetice și a rezilienței cibernetice. Capacitatea BCE de reacție și de redresare în cazul unui atac cibernetic la adresa propriei organizații va fi întărită în continuare în 2019, prin consolidarea planurilor de asigurare a continuității activității și prin testarea modalităților existente de gestionare a incidentelor și a crizelor.

Securitatea presupune colectarea și analizarea datelor și informațiilor referitoare la amenințări și adoptarea de măsuri de apărare, precum și sporirea capacităților de detecție și reacție. Raportarea incidentelor, colaborarea și schimbul de informații sunt esențiale pentru o protecție eficace. În cadrul BCE, noul Comitet director pentru securitate cibernetică (CSSC) facilitează schimbul de informații, alinierea politicilor și cooperarea la nivelul relațiilor de lucru pentru a stimula reziliența cibernetică a BCE și a sectorului financiar european. BCE promovează schimbul de informații în cadrul SEBC, sprijinind rețeaua pentru cunoașterea situației în domeniul securității operaționale (Operational Security Situational Awareness – OSSA) care are 33 de instituții membre din întreaga lume.

Având în vedere progresul continuu al metodelor de atac cibernetic, este necesar ca societatea să fie permanent informată cu privire la noile amenințări la adresa securității și la posibilele contramăsuri. Este esențial ca BCE să sporească nivelul de conștientizare în rândul membrilor personalului cu privire la securitatea informatică pentru a asigura protecția utilizatorilor și a activelor informaționale. Membrii personalului beneficiază de formare pentru a-și îmbunătăți abilitățile și competențele în materie de securitate informatică. Formarea obligatorie online va începe în 2019. Testarea comportamentului și a sistemelor și proceselor informatice se efectuează periodic.

BCE se concentrează asupra rezilienței cibernetice din perspectiva reglementării, ca parte a demersului său de monitorizare a riscului operațional asociat infrastructurilor pieței financiare (IPF), urmărind să asigure implementarea standardelor relevante în cadrul zonei euro și să promoveze armonizarea acestora la nivel internațional. În conformitate cu această abordare, Eurosistemul a instituit o strategie în domeniul rezilienței cibernetice pentru IPF, care cuprinde o serie de măsuri ce vizează reziliența IPF individuale, reziliența sectorului și implicarea strategică a autorităților de reglementare în domeniu.

Pentru a asigura respectarea consecventă a principiilor CPMI-IOSCO enunțate în „Guidance on cyber resilience for financial market infrastructures”, Eurosistemul a redactat documentul „Cyber resilience oversight expectations for financial market infrastructures” (CROE). CROE are trei obiective principale:

• să furnizeze IPF măsuri detaliate privind punerea în aplicare a orientărilor, asigurându-se că acestea sunt capabile să sprijine îmbunătățirile în materie de reziliență cibernetică și să își consolideze reziliența cibernetică pe o perioadă îndelungată de timp;
• să asigure autorităților de monitorizare criterii clare de evaluare a IPF care fac obiectul monitorizării acestora;
• să pună bazele unui dialog relevant între IPF și autoritățile de monitorizare a acestora.

În mai 2018, BCE a lansat cadrul european pentru atacul etic bazat pe informații privind amenințările (Threat Intelligence-based Ethical Red Teaming – TIBER-EU), dezvoltat de Eurosistem ca un instrument care le permite operatorilor IPF să își îmbunătățească reziliența cibernetică. TIBER-EU este primul cadru european comun care facilitează testarea de către o echipă adversă a sistemelor de producție critice aflate în funcțiune, testare controlată, personalizată, bazată pe informații și care utilizează tactici, tehnici și proceduri ale atacatorilor reali. Scopurile sale sunt de a asigura standardizarea și recunoașterea reciprocă a testărilor cibernetice la nivelul UE și de a evita ca IPF să fie supuse unor teste separate în fiecare stat membru al UE.

Ca parte a eforturilor de consolidare a rezilienței operaționale a sectorului financiar, Eurosistemul, în conformitate cu mandatul său de monitorizare, organizează exerciții de comunicare în situații de criză la nivelul pieței. În 2018, Eurosistemul a organizat exercițiul informal de comunicare în caz de criză, UNITAS. Participanților, care au inclus principalele sisteme de plată din zona euro, depozitarii centrali de instrumente financiare, contrapărțile centrale, furnizorii de servicii, infrastructurile pieței și structurile de monitorizare din cadrul băncilor centrale, li s-a prezentat scenariul unui atac cibernetic asupra IPF-urilor, care a compromis integritatea datelor acestora. Exercițiul a luat forma unei discuții facilitate între participanții pe piață, aceștia având posibilitatea să formuleze observații și să formuleze concluzii pe baza scenariului și să identifice posibile domenii de activitate colectivă pentru a spori și mai mult reziliența cibernetică a sectorului în ansamblu.

Recunoscând necesitatea unui forum care să reunească actorii de pe piață, autoritățile competente și profesioniștii din domeniul securității cibernetice la nivel paneuropean, Eurosistemul a înființat Consiliul european pentru reziliență cibernetică pentru infrastructurile financiare paneuropene (ECRB). Obiectivul ECRB este de a consolida reziliența cibernetică a IPF și a furnizorilor de servicii critice ale acestora, precum și a sectorului financiar din UE în ansamblu, în conformitate cu standardele internaționale. Acest lucru se va realiza prin stimularea încrederii și a colaborării și prin facilitarea inițiativelor comune – atât în rândul operatorilor pe piață, cât și între aceștia și autorități.

BCE include reziliența cibernetică și reziliența operațională în supravegherea riscurilor informatice ale băncilor. Riscul cibernetic merită o atenție specială, având în vedere creșterea gradului de interconectare a băncilor și dependența mai mare de sistemele informatice, precum și viteza cu care vulnerabilitățile pot fi detectate și exploatate de atacatorii perseverenți.

În 2018, BCE a pus în aplicare Ghidul ABE privind evaluarea riscurilor la adresa tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în cadrul SREP (EBA/GL/2017/05), ceea ce a condus la o evaluare consecventă și cuprinzătoare a situației de risc informatic în toate instituțiile de credit semnificative supravegheate din zona euro, care a avut ca rezultat atât activități specifice de remediere a vulnerabilităților la nivelul băncilor individuale, cât și constatări tematice care urmau să fie abordate la o scară mai largă. În termeni mai generali, BCE a evidențiat faptul că băncile trebuie să fie în continuare vigilente la toate tipurile de riscuri informatice și nu trebuie să își limiteze activitățile doar la anumite domenii cu grad de risc informatic.

BCE a avut o contribuție semnificativă la ghidurile ABE privind TIC și gestionarea riscurilor în materie de securitate, care au fost publicate pentru consultare în decembrie 2018. Se așteaptă ca acestea să armonizeze cerințele privind gestionarea riscurilor informatice în cazul băncilor europene și să promoveze condiții de concurență mai echitabile. În plus, supravegherea riscurilor informatice la nivelul BCE continuă să includă supravegherea continuă prin intermediul echipelor comune de supraveghere, inspecțiile tematice inopinate la fața locului axate pe obiective specifice în materie de riscuri informatice și permanenta informare cu privire la atacurile cibernetice pe baza cadrului BCE de raportare a incidentelor cibernetice.

Pe plan mondial și în special la nivel european, continuă colaborarea activă în vederea consolidării rezilienței cibernetice a ecosistemului financiar.

12.4 Reducerea amprentei ecologice a BCE

Fiind o instituție europeană, BCE este conștientă de responsabilitatea sa de a contribui la protecția mediului și de a aborda provocările generate de schimbările climatice pentru bunăstarea societății și a generațiilor viitoare. De la adoptarea primei sale politici de mediu în 2007, BCE a avut o activitate continuă de îmbunătățire a performanței sale în domeniul protecției mediului și de reducere a amprentei de carbon. BCE este înregistrată din 2010 în cadrul Sistemului european de management de mediu și audit (Eco-Management and Audit Scheme – EMAS) și sistemul său de management de mediu cuprinde toate cele trei clădiri din Frankfurt care găzduiesc personalul – clădirea principală din Sonnemannstrasse, Japan Center și Eurotower.

Protecția mediului face parte integrantă din strategia de afaceri a BCE și este definitorie pentru operațiunile și procesele sale zilnice. Cu sprijinul a peste 50 de reprezentanți interni responsabili cu protecția mediului și a mai multor echipe și persoane dedicate din întreaga organizație, BCE depune eforturi susținute pentru a-și reduce continuu amprenta ecologică. BCE își demonstrează implicarea crescând gradul de conștientizare a personalului, implementând măsuri de eficiență și angajându-se să colaboreze cu diverse părți interesate pentru a-și atinge obiectivele legate de protecția mediului. O astfel de măsură a fost lansarea unui instrument performant de colaborare online care permite BCE și contrapartidelor sale să interacționeze la distanță. Acest instrument nu doar îmbogățește interacțiunile online, ci permite și evitarea deplasărilor profesionale atunci când este posibil, reducând astfel emisiile de noxe. În plus, BCE a optimizat modalitatea de iluminat a clădirii principale reducând intensitatea luminoasă în anumite zone și ajustând programul de funcționare astfel încât să economisească și mai multă energie. Totodată, paharele de unică folosință din zonele comune au fost înlocuite cu unele refolosibile, reducându-se astfel considerabil cantitatea de deșeuri.

2018 a fost pentru BCE un an plin de evenimente în ceea ce privește activitățile de creștere a gradului de conștientizare privind protecția mediului, BCE participând la un număr de campanii internaționale. BCE s-a alăturat comunității din Frankfurt în apelul la acțiune cu scopul de a atrage atenția asupra modificărilor climatice pe durata evenimentului Ora Pământului 2018 organizat de WWF. Împreună cu alte 183 de firme și instituții din Frankfurt, BCE a stins toate luminile neesențiale și personalul a fost încurajat să se alăture campaniei și să găsească noi modalități de a fi mai prietenoși cu mediul înconjurător. O altă inițiativă a fost participarea BCE pentru a șasea oară la Săptămâna Mobilității Europene. Pentru a-i încuraja pe angajații BCE să facă alegeri mai prietenoase cu mediul privitor la deplasarea lor zilnică la și de la locul de muncă, au fost organizate diverse activități, cum ar fi verificări de siguranță pentru biciclete, competiții pe echipe și teste despre mobilitate și climă. În plus, membrilor personalului li s-au furnizat informații referitoare la modalități de mobilitate prietenoase cu mediul accesibile în cadrul BCE.

Sprijinul oferit de furnizorii externi este, de asemenea, esențial în reducerea impactului BCE asupra mediului înconjurător. De exemplu, la selectarea firmei care asigură curățenia BCE au fost luate în calcul criterii de sustenabilitate. Aceste criterii au determinat introducerea în activitățile zilnice a numeroase materiale prietenoase cu mediul, cum ar fi dotarea toaletelor cu hârtie reciclată. Firma de curățenie care deservește BCE folosește exclusiv produse de curățat inovatoare, nepericuloase, complet biodegradabile și proceduri mecanice de curățare în profunzime. Procesul de dozare a fost, de asemenea, optimizat pentru a reduce consumul de apă și pentru a îmbunătăți procesul de reciclare a apei folosite la igienizarea pardoselilor.

Pentru a avea un impact mai puternic și a continua să învețe unii de la ceilalți, BCE colaborează îndeaproape cu BCN și cu alte instituții și organisme europene. Cooperând, pot împărtăși cele mai bune practici, pot purta discuții și descoperi noi soluții la provocările comune și, de asemenea, pot colabora în comunicarea performanțelor obținute pentru protecția mediului. Pe pagina web comună EMAS in the European Institutions, instituțiile și organismele europene cercetează beneficiile practice rezultate în urma înregistrării în cadrul EMAS și împărtășesc cele mai bune practici și modalități de economisire a resurselor. Astfel, colaborarea la nivel interinstituțional reprezintă un alt pilon extrem de important al angajamentului BCE față de protecția mediului.

BCE publică informații privitoare la performanțele sale de mediu și la măsurile pe care le-a implementat și pe pagina web Environmental protection at the ECB.

Conturile anuale

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ecb.annualaccounts2018~cd3eabaa40.ro.pdf

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2018

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecb.eurosystembalancesheet2018~5b51d1aefe.ro.pdf

Secțiunea statistică (disponibilă doar în limba engleză)

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ecb.ar_annex2018_statistical_section~7ddac28291.en.pdf